Revoluție în Constanța: radicalul Blatter ar putea revoluționa spintronica!

Revoluție în Constanța: radicalul Blatter ar putea revoluționa spintronica!

Spintronica, o tehnologie promițătoare pentru viitoarea procesare a informațiilor, se află în centrul evoluțiilor în stocarea modernă a datelor. Oferă posibilitatea de a procesa datele mai rapid și mai eficient din punct de vedere energetic, utilizând spinul electronilor mai degrabă decât sarcina. Această abordare revoluționară ocolește multe dintre provocările asociate cu miniaturizarea sistemelor informaționale de astăzi, în special problemele de generare a căldurii.

Într-un proiect de cercetare revoluționar, o echipă internațională condusă de Elke Scheer de la Universitatea din Konstanz a identificat radicalul Blatter ca un candidat promițător pentru viitoare aplicații de spintronica. Tare uni-konstanz.de Acest radical este cunoscut încă din anii 1960 și oferă avantajele robusteței și versatilității, cuplate cu dimensiunea unei molecule tipice.

Potențialul radicalului Blatter

Una dintre provocările utilizării radicalilor în spintronica este reactivitatea și instabilitatea acestora. Cu toate acestea, echipa de cercetare a demonstrat că radicalul Blatter rămâne stabil și că informațiile sale magnetice pot fi citite și controlate cu ușurință. Aceste proprietăți îl fac deosebit de potrivit pentru utilizarea ca sistem model în cercetarea spintronicei. Aplicațiile ar putea include fotodetectoare și dispozitive termoelectrice care beneficiază de avantajele acestei noi tehnologii.

În plus, a fost găsită o magnetorerezistență negativă semnificativă pentru moleculele de radicali, care se explică prin efectul Kondo. Această descoperire reprezintă un pas suplimentar în cercetarea și aplicarea spintronicii și evidențiază potențialul radicalului Blatter ca purtător de informații.

Cooperare și publicație de specialitate

Mai multe instituții proeminente sunt implicate în cercetare, inclusiv Université Catholique de Louvain din Belgia, Universitatea Xiamen din China, Universitatea din Hamburg, Universitatea Columbia din New York și Forschungszentrum Jülich. Studiul a fost publicat în revista Chem (Cell Press) și este rezultatul proiectelor de cercetare din cadrul Centrului de Cercetare Colaborativă SFB 767 „Controlled Nanosystems: Interaction and Interfacing to the Macroscale”, care a fost activ din 2008 până în 2019.

Rezultatele acestor studii deschid noi perspective pentru dezvoltarea tehnologiilor spintronice și oferă o perspectivă promițătoare pentru viitorul stocării și prelucrării datelor. Prin urmare, spintronica ar putea deveni o tehnologie cheie pentru următoarea generație de sisteme informaționale.