Heidelberg și războiul: o prelegere despre istoria orașului 1945

Heidelberg și războiul: o prelegere despre istoria orașului 1945

Pe 8 mai 2025, Heidelberg va privi înapoi la o istorie contemporană remarcabilă, care este adânc înrădăcinată în amintirile orașului. „Ora zero” din 1945 este adesea caracterizată de distrugere și devastare, dar Heidelberg este o excepție. Orașul a rămas în mare parte neavariat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Un raport contemporan subliniază că „numai podurile erau în apă” și astfel infrastructura fizică era în mare parte intactă. Cu toate acestea, ca multe alte orașe, Heidelberg a suferit de pe urma războiului și a guvernării național-socialiste. Aceste provocări au modelat viața de zi cu zi a populației și au condus la probleme semnificative, în special datorită rolului lui Heidelberg ca „capitală a ocupației SUA” și ca refugiu pentru mulți refugiați.

Istoricul Prof. Philipp Gassert de la Universitatea din Mannheim aruncă lumină asupra acestor evoluții complexe într-o prelegere despre schimbările culturale și politice din Heidelberg după război. În acest context, este menționată și realegerea primarului Carl Neinhaus în 1952, care era deja în funcție sub național-socialism. Prof. Gassert nu este doar catedra de istorie contemporană, ci este și implicat intens în istoria contemporană germană și europeană, precum și în politica externă a SUA.

Seria de prelegeri Ruperto Carola: O privire în trecut

Seria de prelegeri Ruperto Carola de la Universitatea din Heidelberg, intitulată „1945: Epoch Threshold and Space of Experience”, tratează întrebări de cercetare relevante din punct de vedere social. Această serie de evenimente permite două perspective diferite: o interpretare retrospectivă a evenimentelor și o reconstrucție a experienței umane în această fază critică a istoriei. Prof. Dr. Manfred Berg a conceput seria de prelegeri. Prelegerile au loc luni în sala de spectacole a Universității Vechi la ora 18.15, cu excepția evenimentului din 26 mai. Înregistrările vor fi ulterior disponibile pe heiONLINE, astfel încât ascultătorii interesați să poată accesa informațiile ulterior.

O investigație specială asupra perioadei de după război este tratată și în cartea lui Werner Pieper, „Documente, fotografii, rapoarte de martori oculari”. În 128 de pagini sunt discutate întrebări precum: „Cine sau ce a salvat Heidelberg de la distrugere?” Se discută despre viața de zi cu zi din Heidelberg în 1945, inclusiv despre rolul unor figuri precum Mark Twain și „Prințul Student” în salvarea orașului. Pieper, care locuiește în zona Heidelberg din 1968, a scris mai multe lucrări despre regiune și este intens interesat de istoria orașului.

Relațiile germano-americane și Centrul Mark Twain

Istoria Heidelbergului este indisolubil legată de relațiile germano-americane, care au fost de mare importanță în secolul al XX-lea. Heidelberg a servit drept cartier general militar pentru forțele americane în Europa din 1948, rezultând o prezență pe termen lung a soldaților americani și a familiilor acestora. Centrul Mark Twain pentru Relații Transatlantice a fost înființat după retragerea forțelor americane în septembrie 2013 și are sarcina de a onora coexistența americanilor și a germanilor prin expoziții multimedia și de a iniția un dialog critic despre viitorul relațiilor transatlantice.

Orașul Heidelberg a investit în jur de cinci milioane de euro în Centrul Mark Twain, susținut de programe federale. Expoziția permanentă, care acoperă aproximativ 1.300 m², va lumina numeroase aspecte ale relațiilor germano-americane și va aborda, de asemenea, aspecte civile ale coexistenței. Vizitatorii vor avea, de asemenea, posibilitatea de a folosi tablete interactive pentru a-și personaliza tururile, ceea ce îmbogățește și mai mult expoziția.

Odată cu dezvoltarea Centrului Mark Twain, Heidelberg a lansat o inițiativă culturală valoroasă care face posibilă examinarea istoriei prezenței americane în Germania într-un mod creativ și informativ.