Simpozionul Hengstberger din Heidelberg: Filosofia în centrul științei

Simpozionul Hengstberger din Heidelberg: Filosofia în centrul științei

Simpozionul Hengstberger intitulat „Construcție și experiment: metoda filosofică în Kant și idealismul german” va avea loc la Universitatea din Heidelberg în perioada 1-4 septembrie 2025. Acest simpozion este dedicat naturii științifice a filozofiei și va reuni aproximativ 40 de experți. Pe lângă vorbitori renumiți, vor fi prezenți și tineri oameni de știință pentru a face lumină asupra subiectului în detaliu.

Simpozionul este organizat de dr. Jelscha Schmid, consilier academic la Seminarul filosofic Ruperto Carola, și dr. Simon Schüz, asistent de cercetare la Institutul de Filosofie din cadrul Universității Tehnice Renania-Palatinat din Kaiserslautern-Landau. Ambii au primit Premiul Hengstberger în 2024, care este acordat anual la trei tineri oameni de știință sau echipe de oameni de știință pentru desfășurarea unui simpozion interdisciplinar la Forumul Internațional de Știință din Heidelberg. Premiul este dotat cu 12.500 de euro.

Idealismul german și protagoniștii săi

Obiectivul simpozionului este idealismul german, o mișcare filozofică care a apărut în Germania la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Această mișcare s-a dezvoltat din opera lui Immanuel Kant în anii 1780 și 1790. Idealismul german este strâns legat de gândirea romantică și de ideile politice revoluționare ale Iluminismului. Filosofia lui Kant, monumentală în această perioadă, limitează cunoașterea la obiecte ale experienței posibile și postulează că adevărata natură a realității ne rămâne de necunoscut. Această restricție a fost interpretată de succesorii săi, inclusiv Johann Gottlieb Fichte, Georg Wilhelm Friedrich Hegel și Friedrich Wilhelm Joseph Schelling, ca o provocare pentru o epistemologie mai cuprinzătoare.

Fichte a respins conceptul lui Kant despre „lucru în sine” și a susținut că subiectivitatea este sursa realității externe. În schimb, Schelling a afirmat că nu există nicio diferență între reprezentările ideale și reale. Hegel, la rândul său, a dezvoltat conceptul de spirit absolut și a subliniat importanța istoriei și a intersubiectivității în filosofia sa. Influența lui asupra discuțiilor filozofice poate fi simțită și astăzi.

Simpozionul își propune să examineze receptarea și însuşirea metodelor științifice în această filozofie clasică germană. Funcția abordării constructive și experimentale este în mod deosebit subliniată. Evenimentul va avea loc predominant în limba engleză și va oferi o platformă atât pentru tinerii oameni de știință, cât și pentru academicieni consacrați care doresc să se implice în subiectele idealismului german.

Un discurs interdisciplinar

Idealismul german nu este doar o mișcare teoretică, ci și o mișcare istorică, care, după Kant, se numește idealism post-kantian. Această epocă nu numai că a modelat filosofia în Germania, dar a avut și o influență în Statele Unite, în special la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Aici o elită intelectuală a căutat noi răspunsuri la provocările timpului lor și le-a găsit în gândurile idealiștilor germani.

Prelegerile și discuțiile din cadrul Simpozionului Hengstberger sunt menite să ilustreze relevanța continuă a acestei mișcări filozofice și să evidențieze abordările metodologice care sunt de importanță centrală pentru înțelegerea naturii științifice a filosofiei. Cu o combinație de gânditori consacrați și perspective proaspete, acest simpozion va aduce o contribuție valoroasă la dezbaterea filozofică actuală.