Lupta cu țânțarul tigru: noi carduri pentru îngrijirea sănătății!

Lupta cu țânțarul tigru: noi carduri pentru îngrijirea sănătății!

Combaterea bolilor transmise de țânțari este o provocare tot mai mare pentru autoritățile sanitare din întreaga lume. În special, țânțarul tigru egiptean, cunoscut științific sub numele de Aedes aegypti, s-a impus ca un vector semnificativ de boli precum dengue, Zika, chikungunya și febra galbenă. Preferă să se reproducă în apă stagnantă colectată în recipiente artificiale precum rezervoare de apă sau anvelope. Aceste habitate sunt în creștere din cauza urbanizării în creștere, după cum explică dr. Knoblauch de la grupul de cercetare în geoinformatică de la IWR. Controlul populațiilor de țânțari este esențial în multe zone urbane, deoarece disponibilitatea globală a vaccinurilor este aproape exclusivă pentru febra galbenă.

Cele mai eficiente măsuri de combatere a țânțarilor Aedes aegypti rămân controlul vectorilor prin eliminarea locurilor de reproducere și utilizarea insecticidelor. Pentru a aplica aceste metode într-o manieră țintită, hărți precise care arată habitatele potențiale ale țânțarilor sunt esențiale. Un studiu recent a arătat că, folosind date geospațiale disponibile gratuit, inclusiv imagini din satelit și Street View, a fost posibil să se modeleze până la 75% din variațiile spațiale ale abundenței țânțarilor din Rio de Janeiro. Au fost utilizați 79 de indicatori de mediu, care au luat în considerare densitatea locurilor de reproducere, precum și caracteristicile morfologice și climatice urbane.

Cercetare și cooperare internațională

Aceste rezultate promițătoare sunt rezultatul colaborării internaționale dintre grupurile de cercetare de la Universitatea Heidelberg și oameni de știință din țări precum Brazilia, Marea Britanie, Austria și SUA. Proiectul a fost susținut de Fundația Germană de Cercetare și Fondul Austriac pentru Știință. Rezultatele au fost publicate în revista „The Lancet Planetary Health”. Dezvoltarea unui model bayesian a făcut posibilă estimarea mai precisă a prezenței țânțarilor în spațiu și timp. Acest lucru ar putea avea implicații de anvergură pentru dezvoltarea de intervenții direcționate în zonele urbane.

În Europa situația nu este mai puțin complicată. În Franța, de exemplu, Aedes albopictus, sau țânțarul tigru, este răspândit din 2004. Au existat 11 surse locale de transmitere a denguei în 2024, cu un total de 83 de cazuri, în principal în regiunile Provence-Alpi-Coasta de Azur și Occitanie. Aceste date provin dintr-o perioadă de supraveghere îmbunătățită care a durat de la 1 mai până la 30 noiembrie 2024. Trasabilitatea și măsurile preventive din partea autorităților naționale de sănătate și a serviciilor de control al țânțarilor sunt necesare pentru a preveni transmiterea bolilor precum dengue, Zika și chikungunya.

Epidemiile globale și provocările viitoare

Situația globală denge în 2024 este alarmantă. Peste 12 milioane de cazuri au fost înregistrate în întreaga lume, cel mai mare număr din 1980. Epidemiile din Guadelupa, Martinica și Guyana sunt exemple ale cât de gravă este situația. În perioada ianuarie-aprilie 2024, 2.271 de cazuri importate de dengue au fost raportate în Franța, subliniind urgența de a lua măsuri eficiente pentru controlul populațiilor de țânțari. Aceste provocări sunt influențate de mai mulți factori: demografia, condițiile ecologice și accesul la unitățile medicale joacă un rol crucial în transmiterea acestor boli.

Având în vedere această complexitate, un consorțiu european care lucrează pe infecțiile transmise prin vectori a dezvoltat metode moderne de supraveghere, control și prevenire a populațiilor de vectori. Proiectul EDENEXT a dezvoltat modele predictive de răspândire și continuă să investigheze relațiile biologice-ecologice pentru a reduce riscurile de transmitere la oameni și animale.