Inteligența artificială: pericol sau speranță pentru sănătatea noastră mintală?

Inteligența artificială: pericol sau speranță pentru sănătatea noastră mintală?

Inteligența artificială (IA) influențează din ce în ce mai mult viața de zi cu zi a oamenilor și ridică multe întrebări, în special în ceea ce privește sănătatea mintală. O discuție recent organizată la Marsilius Kolleg de la Universitatea Heidelberg a abordat acest subiect și sa concentrat pe efectele AI asupra imaginii de sine și a relațiilor sociale. Au fost discutate în detaliu atât oportunitățile, cât și provocările asociate tehnologiilor digitale. În special în contextul pandemiei de COVID-19, care a îngreunat accesul la serviciile de sănătate pentru mulți oameni, utilizarea IA este văzută ca un mijloc potențial de îmbunătățire a îngrijirii sănătății mintale. Potrivit unui raport al econstor.eu În 2021, în Regiunea Europeană a OMS erau peste 150 de milioane de oameni care trăiau cu boli mintale.

Discuția despre sarcinile supravegherii digitale și procesele automate de luare a deciziilor a fost un subiect central al evenimentului. Experții, printre care Michael Gertz, Julia Peters și Svenja Taubner, au evidențiat diferitele perspective și au prezentat potențialul AI în diagnosticarea și tratamentul bolilor mintale. Exemplele de utilizare includ recunoașterea precoce a simptomelor și sprijinirea proceselor terapeutice.

Limitele și potențialul AI

Evenimentele din seria „Marsilius controversate” sunt destinate în mod special unui public larg pentru a discuta întrebări relevante din punct de vedere social într-o manieră interdisciplinară. Unul dintre obiectivele este de a invita oamenii să participe activ la discuții despre impactul AI asupra sănătății mintale. Moderarea a fost de către directorii Marsilius Kolleg, Prof. Dr. Friederike Nüssel și Prof. Dr. Michael Boutros, au preluat și au promovat dialogul dintre diferitele culturi științifice.

Cu toate acestea, provocările în utilizarea AI au fost discutate și într-un nou studiu OMS. Acest lucru evidențiază deficitele în utilizarea IA în îngrijirea și cercetarea sănătății mintale. Studiul evidențiază deficiențe metodologice și calitative în utilizarea IA în cercetările privind tulburările mintale între 2016 și 2021, cu un accent clar pe tulburările depresive și schizofrenie. În multe cazuri, utilizarea AI rămâne dezechilibrata și există lacune semnificative în înțelegerea modului în care AI poate fi utilizată și pentru a cerceta alte probleme de sănătate mintală, așa cum a raportat care.int menţionat.

O altă constatare cheie a studiului OMS este că aplicațiile AI sunt adesea complexe și, dacă sunt utilizate incorect, pot duce la distorsiuni și rezultate inexacte. Deficiențele metodologice, cum ar fi validarea insuficientă a datelor și lipsa evaluării riscurilor, au fost identificate ca factori inhibitori care ar putea îngreuna implementarea practică a IA. Există o lipsă de raportare transparentă a modelelor AI, ceea ce afectează reproductibilitatea și colaborarea dintre cercetători.

Planul de acțiune OMS/Europa pentru 2023 până în 2030 recunoaște nevoia de inovare în analiza predictivă prin big data și AI. Având în vedere provocările și oportunitățile pe care inteligența artificială le oferă în sănătatea mintală, rămâne important să continuăm promovarea și aprofundarea dialogului dintre știință și societate.