Expoziția evidențiază suferința familiei Geiershoefer în timpul național-socialismului

Expoziția evidențiază suferința familiei Geiershoefer în timpul național-socialismului

Pe 28 mai 2025, la Universitatea Catolică din Eichstätt s-a deschis expoziția „Umbra lungă a nedreptății”, care pune în lumină soarta familiei Geiershoefer în timpul persecuției național-socialiste. Această expoziție este rezultatul unei cercetări intensive de trei semestre a studenților de istorie modernă și contemporană și jurnalism sub conducerea prof. dr. Vanessa Conze. Un total de peste 5.000 de pagini de material sursă au fost vizualizate și evaluate pentru a dezvolta o perspectivă microistorică asupra persecuției și a consecințelor acesteia. Accentul este pus pe oamenii implicați, diferitele niveluri de timp și subiectele complexe de persecuție, expulzare și perioada postbelică.

Rezultatele acestui proiect nu sunt prezentate doar în expoziția actuală, ci și publicate în monografia „Umbra lungă a nedreptății. Persecuția național-socialistă și consecințele acesteia – exemplul familiei Geiershoefer”. Oricine este interesat poate vizita expoziția din foaierul Bibliotecii Universitare KU până pe 21 iunie 2025. Prezentări viitoare sunt planificate la Ingolstadt și Allersberg, în timp ce un podcast, în colaborare cu Bayerischer Rundfunk, este de asemenea disponibil.

Persecuția evreilor sub național-socialismul

Expoziția își propune să extindă și să aprofundeze narațiunile convenționale despre persecuția evreilor în timpul național-socialismului. Această persecuție a început sistematic după ce Partidul Nazist a venit la putere în 1933, când a fost urmărită agresiv discriminarea de stat împotriva populației evreiești din Germania. Gândirea antisemită a fost o bază centrală a ideologiei național-socialiste. Adolf Hitler a anunțat devreme „exterminarea evreilor”, ceea ce a pus bazele politicii ulterioare de teroare și exterminare.

Un punct culminant al acestei persecuții a fost pogromul din noiembrie 1938, cunoscut și sub numele de „Noaptea Nopții de Cristal”. În acea noapte, peste 1.400 de sinagogi și case de rugăciune evreiești au fost distruse, sute de magazine și case evreiești au fost demolate și aproximativ 100 de evrei au fost uciși. Acest act de violență orchestrat de stat a pus în mișcare un val de represiune care a dus la confiscarea tuturor bunurilor evreiești și la excluderea poporului evreu din viața economică.

Violența progresivă și Holocaustul

Din 1941 încoace, conducerea nazistă, în special SS-ul, a pus în practică anunțul „exterminare a evreilor”. Se estimează că aproximativ 5,7 milioane de evrei din țările europene ocupate au fost uciși în mod sistematic. Oamenii au fost gazați și arși în lagărele de exterminare, în timp ce plutonierele de execuție au ucis un număr mare de evrei la fața locului. Holocaustul, ca cel mai radical genocid din istorie, reprezintă nu numai exterminarea populației evreiești, ci și uciderea simultană a Sinti și a romilor, precum și a persoanelor cu dizabilități.

Expoziția de la KU și publicațiile însoțitoare sunt destinate nu numai să amintească această parte întunecată a istoriei, ci și să conștientizeze gravele încălcări ale drepturilor omului și oamenii din spatele cifrelor. Inițiative precum Stolpersteine, pusă de Gunter Demnig din 1995, aduc aminte de victime și deschid spațiu pentru povești individuale în contextul evenimentelor majore din trecut.

Exemplul familiei Geiershoefer reprezintă așadar un domeniu concret de cercetare care luminează istoria și experiențele personale ale oamenilor care au suferit sub regimul național-socialist. Povestea lor este spusă într-un loc în care știința și memoria se unesc și pot contribui la o mai bună înțelegere a trecutului.