Tehnologia inovatoare vă protejează datele despre locație - așa funcționează!

Tehnologia inovatoare vă protejează datele despre locație - așa funcționează!

Cercetătorii de la Universitatea Tehnică din München au dezvoltat un proces inovator care ar putea revoluționa protecția vieții private atunci când vine vorba de date de locație verificabile. În centrul acestei inovații se află aplicarea dovezilor zero-cunoștințe, care fac posibilă confirmarea validității afirmațiilor despre locație, dar fără a dezvălui datele exacte. Această metodă reprezintă un răspuns semnificativ la preocupările tot mai mari de confidențialitate într-o lume din ce în ce mai conectată. Jens Ernstberger, autorul principal al studiului, subliniază că o provocare cheie este echilibrarea protecției datelor și a informațiilor precise despre locație, fără a compromite confidențialitatea utilizatorilor.

Pentru a realiza acest lucru, echipa de cercetare a lui Ernstberger combină dovezile zero cunoștințe cu un model de grilă inovator - așa-numitul sistem de grilă hexagonală ierarhică. Acest sistem segmentează suprafața Pământului în celule diferite care sunt concepute pentru a oferi indicii de locație variate, în funcție de cerințele specifice fiecărei aplicații. Acest lucru oferă utilizatorilor posibilitatea de a-și dezvălui locația la diferite niveluri de detaliu, cum ar fi la nivelul orașului sau al parcului, în timp ce poziția lor exactă rămâne anonimă.

Utilizarea dovezilor cu cunoștințe zero

Dovezile cu cunoștințe zero, cunoscute și sub denumirea de dovezi cu cunoștințe zero, sunt proceduri care permit unei părți (dovatorul) să demonstreze altei părți (verificatorul) că cunoaște un secret fără a dezvălui secretul în sine. Aplicații tipice ale acestei metode pot fi găsite în criptografie, de exemplu pentru autentificarea în criptomonede precum Zcash sau pentru menținerea anonimatului în serviciile de plată mobilă precum Bluecode. Preocupările cu privire la protecția datelor au condus, de asemenea, la Regulamentul UE privind identificarea digitală care impune utilizarea protocoalelor de zero cunoștințe în viitorul portofel EUDI.

Aceste dovezi funcționează de obicei printr-un protocol de întrebări și răspunsuri, în care probatorul poate dovedi verificatorului că el sau ea cunoaște un secret în trei pași de comunicare. Un exemplu clasic ilustrează acest lucru: o persoană (Peggy) dorește să demonstreze alteia (Viktor) că cunoaște un secret fără să-l dezvăluie direct. Dacă Peggy reușește sarcina cerută în mai multe încercări, Viktor poate presupune cu mare probabilitate că Peggy știe de fapt secretul.

Provocări practice de implementare

În ciuda abordărilor promițătoare, protocoalele de zero cunoștințe devin adesea problematice în implementarea practică. Acestea necesită adesea un nivel ridicat de interacțiune și pot fi vulnerabile la atacuri de reluare. Acest lucru a condus la protocoalele de autentificare standardizate care se bazează în prezent mai mult pe semnături digitale. Cu toate acestea, dovezile fără cunoștințe extind în mod semnificativ sistemele de dovezi interactive și reprezintă un pas promițător către soluții sigure digital.

Evoluțiile de la Universitatea Tehnică din München nu reprezintă doar progres tehnologic, ci marchează și un pas important în abordarea tensiunii dintre protecția datelor și posibilitățile tehnologice. Echipa de cercetare a lui Jens Ernstberger arată cum concepte inovatoare, cum ar fi sistemul de grilă hexagonală, combinate cu dovezi fără cunoștințe, ar putea schimba fundamental modul în care gândim datele despre locație.

Pentru mai multe informații despre evoluțiile de la Universitatea Tehnică din München, vă rugăm să vizitați TUM. Explicații detaliate ale dovezilor cu cunoștințe zero pot fi găsite la Wikipedia.