Tulburări cognitive: de ce sprijinul este atât de rar folosit!

Tulburări cognitive: de ce sprijinul este atât de rar folosit!

Un studiu actual al Digital Dementia Register Bavaria (digiDEM Bavaria), în colaborare cu Universitatea Friedrich-Alexander Erlangen-Nürnberg, arată că persoanele cu deficiențe cognitive ușoare (MCI) folosesc rareori servicii de asistență ambulatorie. Acest studiu, care a inclus un total de 913 persoane cu deficiențe cognitive, a constatat că ofertele sunt mai solicitate, în special în rândul persoanelor cu demență ușoară până la moderată.

Deficiența cognitivă ușoară este adesea un precursor al demenței, deși declinul cognitiv este mai puțin pronunțat în MCI. Aceasta înseamnă că cei afectați pot, în multe cazuri, să continue să desfășoare activități de zi cu zi în mod independent. Studiile arată că aproximativ 70% dintre persoanele cu MCI dezvoltă demență Alzheimer în decurs de cinci ani. Acest fapt reprezintă o povară semnificativă pentru îngrijitorii familiei, deoarece majoritatea pacienților sunt îngrijiți la domiciliu.

Utilizarea redusă a serviciilor de sprijin ambulatoriu

Deși există oferte de asistență importante, acceptarea generală este scăzută. Cele mai frecvent utilizate servicii sunt îngrijirea primară (54,4%), ajutorul la domiciliu (36,5%), îngrijirea ambulatorie (30,4%) și intervențiile psihosociale (30,2%). Un punct central al studiului a fost lipsa utilizării serviciilor de îngrijire în ambulatoriu și a îngrijirii de zi de către persoanele cu MCI. În medie, în ultimele 30 de zile au fost utilizate doar două servicii de asistență ambulatorie.

Motivele acestei utilizări reduse sunt variate. Disponibilitatea este adesea limitată, există o lipsă de cunoștințe despre oferte, iar mulți dintre cei afectați se tem de stigmatizare sau se confruntă cu întrebări financiare. Ceea ce este deosebit de izbitor este faptul că disponibilitatea unui nivel de îngrijire are o influență puternică asupra utilizării acestor oferte. Nevoile existente ale pacienților rămân adesea neauzite, ceea ce subliniază nevoia de informare timpurie despre serviciile de sprijin ambulatoriu.

În plus, simptomele MCI, cum ar fi uitarea crescută, probleme în urma conversațiilor sau dificultăți în luarea deciziilor, arată că atât cei afectați, cât și rudele lor percep o anumită schimbare. Se recomandă consultarea precoce cu profesioniștii pentru a lua măsurile adecvate în cazul unor modificări cognitive. Deși MCI nu poate fi prevenit, modificările stilului de viață pot reduce riscurile.

Factori de risc și măsuri preventive

Cei mai puternici factori de risc pentru MCI includ vârsta, prezența genei APOE e4 și diverse boli somatice, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială și obezitatea. O varietate de factori de risc asociați stilului de viață, cum ar fi lipsa exercițiilor fizice și dieta nesănătoasă, joacă, de asemenea, un rol în dezvoltarea deficitelor cognitive. Activitatea fizică regulată și o dietă echilibrată pot fi măsuri preventive.

Dezvoltarea tehnologiilor digitale mobile, cum ar fi aplicațiile pentru smartphone-uri și tablete, ar putea ajuta la abordarea acestor provocări în tratamentul deficiențelor cognitive. Aceste tehnologii ar putea nu numai să promoveze sănătatea cognitivă, ci și să consolideze cunoștințele de sănătate ale pacienților prin sprijinirea măsurilor preventive și permițând monitorizarea și înregistrarea continuă a funcțiilor cognitive. Astfel de inovații pot contribui la influențarea pozitivă a cursului bolii Alzheimer, facilitând diagnosticarea și intervenția precoce.

Având în vedere că diagnosticabilitatea tulburărilor cognitive ușoare ar trebui îmbunătățită, măsurile preventive sunt importante. Cercetarea provocărilor colaborării interdisciplinare și nevoia de educație în domeniul sănătății în rândul celor afectați este esențială. Strategiile preventive care combină dimensiuni multiple ar putea fi cruciale pentru îmbunătățirea calității vieții celor afectați.