Suche
Mein Konto
Motive ale rezilierii: Stresul și surmenajul dezvăluite ca fiind principalele cauze!
FAU Erlangen-Nürnberg examinează motivele rezilierii: concentrarea pe stres, oportunități de dezvoltare și calități de conducere.
Motive ale rezilierii: Stresul și surmenajul dezvăluite ca fiind principalele cauze!
Într-un studiu cuprinzător, Universitatea Friedrich-Alexander Erlangen-Nürnberg (FAU) a examinat motivele pentru care angajații renunță voluntar la locul de muncă. Cercetarea, condusă de dr. Sabine Hommelhoff, arată că cauzele concedierilor sunt complexe și că de multe ori managerul singur nu poate fi tras la răspundere. Rezultatele au fost obținute prin evaluarea a 78 de studii internaționale, precum și prin sondaje online anonime și interviuri de ieșire. Au fost luate în considerare și perspective diferite pentru a înțelege mai bine fenomenul.
Cercetarea a constatat că surmenajul și stresul au fost cele mai frecvente motive pentru demisie. Un număr mare de angajați caută oportunități mai bune de avansare și dezvoltare. Abilitățile slabe de conducere au fost identificate ca fiind al treilea motiv cel mai frecvent pentru încetare. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că un sfert din motivele rezilierii nu sunt dezvăluite de către angajați. Acest lucru arată că deseori rămân tăcute motivele care ar putea contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă dacă sunt schimbate în mod deschis.
Rolul liderului și alte influențe
Studiul pune sub semnul întrebării binecunoscutul stereotip „oamenii renunță la șefi, nu la joburi”. Spre deosebire de presupunerea larg răspândită conform căreia superiorii sunt în primul rând responsabili pentru încetări, studiul arată că alți factori joacă un rol semnificativ. În special, supraîncărcarea și căutarea unor condiții mai bune sunt în prim plan. Se subliniază faptul că stereotipurile negative despre manageri trebuie privite critic. Problemele cu conducerea sunt importante, dar nu atât de centrale pe cât se presupune adesea.
În plus, cercetările arată că doar aproximativ 60% dintre angajați acceptă oferta de interviuri de ieșire. Subiectele negative sunt adesea evitate, ceea ce reduce posibilitatea angajatorilor de a învăța din cauzele rezilierii. Rezultatele studiului încurajează angajatorii să răspundă mai proactiv la factorii de stres și să creeze oportunități de dezvoltare profesională.
Consecințele psihologice ale rezilierii
Impactul emoțional al încetării este adesea profund și deseori îi lasă pe cei afectați într-o stare de șoc. Angajații experimentează sentimente de excludere și pierderea comunității. Studiile arată că prima fază de activare este crucială pentru restabilirea bunăstării psihologice, în special pentru angajații stabili mental. Totuși, angajații care sunt lăsați singuri riscă să cadă în resemnare și pasivitate.
Cu toate acestea, multor oameni le este frică să caute sprijin psihologic de teamă de stigmatizare. Acest lucru poate avea consecințe psihologice negative, în special pentru cei care își definesc puternic valoarea de sine prin carieră. Încrederea în sine scăzută, identificarea ridicată cu locul de muncă și rezilierile neașteptate pot afecta în special acești angajați vulnerabili. Potrivit psihologilor, subiectul concedierii este un alt tabu social care este adesea ținut secret față de prieteni și familie.
Rezultatele studiului FAU, completate de perspective psihologice cuprinzătoare, ilustrează complexitatea motivelor concedierii și diversele efecte psihologice care însoțesc șomajul. Angajatorii sunt obligați nu numai să îmbunătățească condițiile de muncă, ci și să asculte preocupările emoționale și mentale ale angajaților lor pentru a crește loialitatea și satisfacția pe termen lung.