Noul Consiliu de Administrație în Eichstätt: Biserica și politica în dialog!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

La 21 februarie 2025, Consiliul de administrație al KU Ingolstadt s-a reunit la Eichstätt pentru a conecta biserica și politica și pentru a consolida universitatea.

Am 21. Februar 2025 tagte das Kuratorium der KU Ingolstadt in Eichstätt, um Kirche und Politik zu verbinden und die Universität zu stärken.
La 21 februarie 2025, Consiliul de administrație al KU Ingolstadt s-a reunit la Eichstätt pentru a conecta biserica și politica și pentru a consolida universitatea.

Noul Consiliu de Administrație în Eichstätt: Biserica și politica în dialog!

Pe 21 februarie 2025 a avut loc în primăria Eichstätt ședința constitutivă a noului Consiliu de administrație al Universității Catolice (KU). Invitația la acest eveniment important a venit de la primarul Eichstätter Josef Grienberger, care este el însuși membru al consiliului de administrație. Această comisie include un număr mare de personalități influente, printre care membrul Bundestag Dr. Reinhard Brandl și membrii parlamentului de stat Tanja Schorer-Dremel și Alfred Grob. Administratorii districtuali Alexander Anetsberger și Martin Neumeyer fac, de asemenea, parte din consiliul de administrație, la fel ca și vechea deputată în parlamentul statului Eichstätter, Eva Gottstein.

În plus, în consiliul de administrație sunt reprezentați reprezentanți ai Bisericii Catolice, inclusiv Vicarul General Eichstätter Michael Alberter și Dr. Matthias Belafi, șeful Biroului Catolic Bavarez. După alegerea noului primar al orașului Ingolstadt, acesta va fi, de asemenea, invitat să facă parte din consiliul de administrație. Consiliul de administrație are o funcție consultativă și este de așteptat să se întrunească de două ori pe an pentru a intensifica relațiile existente între biserică și politică și pentru a sprijini KU în procesul său de profilare.

Obiectivele și funcțiile Consiliului de administrație

Scopul principal al consiliului de administrație este de a aduce perspective din politica locală și biserica în procesul de dezvoltare a KU. La întâlnire, Horst Seehofer, Președintele Consiliului de Administrație, a subliniat necesitatea de a consolida schimbul dintre nivelul universitar și cel politic. Seehofer a raportat despre discuțiile inițiale cu Biroul Catolic din Berlin pentru a intensifica contactul cu politica federală și statală.

Prof. Dr. Gabriele Gien, Președintele KU, și Cancelarul Eckhard Ulmer au profitat de ocazie pentru a oferi informații despre cele mai recente evoluții din universitate. O temă centrală a întâlnirii a fost relația dintre biserică și politică, care operează într-o zonă de tensiune. Seehofer subliniază dependența reciprocă a bisericii și a politicii și necesitatea de a integra mai multe atitudini spirituale în politica socială.

Rolul bisericii și al educației

Importanța bisericilor în societate este clară și în domeniul educației. Atât Biserica Evanghelică, cât și cea Catolică sunt puternic implicate în domeniul educației politice. Potrivit Agenției Federale pentru Educație Civică, aceștia își asumă responsabilitatea socială și au fondat organizații precum Academiile Evanghelice și organizațiile educaționale catolice. Aceste instituții oferă numeroase evenimente pentru educația politică și promovează astfel discursul social.

Academia Evanghelică din Berlin și Academia Catolică organizează în fiecare an câteva sute de evenimente care tratează probleme sociale importante. Accentul este pus pe dreptate, solidaritate și binele comun, conform principiilor învățăturii sociale catolice. Aceste oferte educaționale sunt accesibile nu numai membrilor bisericii, ci și societății în general și contribuie la educația politică generală a audienței.

Provocări actuale și procese de schimbare

Cu toate acestea, bisericile din Germania se confruntă și cu provocări. O scădere continuă a numărului de membri și scăderea frecvenței la biserică reprezintă o povară semnificativă. Frecvența la slujba bisericii în Biserica Catolică este de 13,7%, în timp ce în Biserica Protestantă este de doar 3,7%. Această evoluție duce la creșterea concurenței din partea noilor alternative religioase și la schimbări în practicile religioase individuale ale oamenilor.

În acest context, bisericile se străduiesc să-și mențină și să-și extindă influența în politică și societate. Chiar dacă există tensiuni între biserici și societate, în special cu privire la probleme precum educația religioasă și căsătoriile bisericești, evoluțiile actuale arată că dialogul și cooperarea dintre biserică și politică sunt mai necesare ca niciodată pentru a asigura o influență socială pozitivă.