Un neuroștiință descoperă cheia luptei cu Alzheimer!

Un neuroștiință descoperă cheia luptei cu Alzheimer!

Pe 18 martie 2025, Tomohisa Toda, un distins neuroștiință, a primit premiul Joseph Altman. Această onoare este acordată pentru realizările remarcabile ale cercetării în domeniul neurogenezei. Toda, care s-a născut în Japonia și trăiește în SUA și Germania, și-a făcut un nume ca profesor de epigenetică neuronală la Universitatea Friedrich Alexander Erlangen-Nürnberg (FAU) și la Centrul Max Planck pentru Fizică și Medicină. El își conduce grupul de cercetare din 2022 și este cunoscut pentru cunoștințele sale profunde asupra rolului acidului ribonucleic (ARN) în funcția creierului și procesele de îmbătrânire a creierului.

Toda și-a luat doctoratul de la Universitatea din Tokyo în 2011 și apoi a lucrat ca bursier postdoctoral la Institutul Salk pentru Studii Biologice din San Diego. Cariera sa a avut puncte de cotitură cruciale când a primit ERC Starting Grant în 2019 și a fondat un grup de cercetare la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative (DZNE) din Dresda. În 2023, i s-a acordat un Grant ERC Consolidator de două milioane de euro pentru proiectul său NEUTIME, care abordează mecanismele care influențează robustețea neuronilor. Scopul este de a putea preveni sau trata bolile neurodegenerative precum Alzheimer.

O viață pentru cercetare

Tomohisa Toda apreciază oportunitatea de a efectua cercetări fundamentale în Germania. Ca parte a Agendei High-Tech Bavaria, s-a mutat cu familia la Erlangen în 2022, unde locuiește acum într-un apartament mare din centrul orașului. Este tatăl a doi fii și intenționează să-și prezinte rezultatele cercetării la Long Night of Sciences a FAU. Un accent important al lucrării sale este studiul că anumite molecule de ARN din celulele nervoase persistă de-a lungul vieții fără a fi nevoie de reînnoire.

Boala Alzheimer, pe care Toda încearcă să o prevină în cercetările sale, este extrem de complexă. Deși declanșatorii exacti sunt încă neclari, evoluțiile recente arată că atât procesele genetice, cât și cele epigenetice joacă un rol crucial. Cercetările, inclusiv ale unei echipe conduse de Jonathan Mill de la Universitatea din Exeter, au descoperit diferențe importante în reglarea epigenetică între neuronii pacienților cu Alzheimer și indivizii sănătoși.

Cercetarea epigenetică și boala Alzheimer

Un accent central al acestor studii este acetilarea histonelor, semne chimice care influențează genomul. În special, sunt examinate modificări ale genelor care reglează tau și beta-amiloid. Aceste diferențe evidențiază cauzele posibile ale modificărilor neuronale ale bolii Alzheimer, în special în cortexul entorrinal, o zonă a creierului care este crucială pentru memorie și navigație spațială.

Deși studiile pe animale arată rezultate promițătoare, rămâne neclar în ce măsură aceste descoperiri pot fi transferate la om. Cercetările actuale se concentrează asupra medicamentelor care ar putea atenua simptomele legate de demență fără a elimina cauza de bază a bolii. Descoperirile lui Tomohisa Toda în domeniile epigeneticii neuronale și robustețea neuronilor ar putea juca un rol cheie.