Țări în clasament: Germania pe locul șapte – succes sau pericol?

Țări în clasament: Germania pe locul șapte – succes sau pericol?

Proiectul Stateness Index (StIx) este continuat la Universitatea din Passau, ceea ce reprezintă un pas important în studiul funcționării statelor din întreaga lume. Dr. Theresa Paola Stawski conduce acest proiect, care a fost inițial finanțat de Fundația Germană de Cercetare (DFG) de la Universitatea din Würzburg. Rezultatele sunt pe Pagina de pornire a indicelui Stateness poate fi vizualizat, care oferă instrumente de analiză online pentru explorarea profilurilor și tendințelor țărilor. Grupurile țintă ale site-ului includ cercetători, actori politici, studenți și publicul interesat.

În clasamentul actual, Singapore ocupă primul loc ca stat care funcționează cel mai bine, urmat de Estonia și Danemarca. Germania s-a îmbunătățit pe locul șapte, în timp ce șase țări sunt considerate că s-au prăbușit. Bilanțul din 2023 până în 2024 este ușor pozitiv: din 174 de state, 88 s-au îmbunătățit, în timp ce 80 au suferit o regresie. O constatare îngrijorătoare este că, în 2024, un total de 93 din 174 de state vor fi clasificate ca fiind defecte în diferite grade, mai mult de jumătate fiind considerate fragile. Țări precum Libia, Yemen și Haiti ocupă ultimele locuri în clasament.

Dinamica statelor si institutiilor

Cazurile empirice ale statelor ilustrează faptul că acestea constau într-un amestec de instituții și practici formale și informale. Instituțiile formale reprezintă statul prin reguli și reglementări scrise care sunt implementate și puse în aplicare de către statul însuși. Instituțiile informale, pe de altă parte, nu se bazează pe pretențiile suverane ale statului, ci mai degrabă provin din puterea asertivă reală a actorilor și grupurilor nestatale. Aceste instituții informale pot legifera și aplica propriile reguli, ceea ce influențează semnificativ relațiile dintre structurile formale și informale.

Indicele de statuitate simplifică interacțiunile dintre stat și informalitate, concentrându-se pe relațiile conflictuale și efectele negative dintre aceste două instituții. Efectele unei astfel de dinamici sunt adesea ambigue și variază în funcție de context, cadrul instituțional și factorii dinamici. Această viziune diferenţiată este de mare importanţă pentru analiza fragilităţii statelor.

Statele fragile și impactul lor global

În lumea modernă a statelor, statul îndeplinește o dublă funcție de reglementare. Asigură ordinea publică pentru anumite populații din limitele teritoriale și contribuie la ordinea globală a sistemului internațional. Cu toate acestea, statulitatea fragilă, realitatea dureroasă a statelor slabe, eșuate sau eșuate, subminează aceste funcții de bază. Astfel de state sunt adesea incapabile să ofere servicii esențiale sau să satisfacă nevoile de bază ale societății. Acest lucru are consecințe de amploare atât la nivel național, cât și internațional.

Problemele statelor fragile nu sunt doar locale, ci iradiază și în regiune și în întreaga comunitate internațională. Sunt deosebit de vulnerabili la efectele negative ale globalizării și nu pot profita de aspectele pozitive ale acesteia. Prin urmare, tema construcției statului este văzută ca o contribuție cheie la o politică structurală și de reglementare globală care vizează o distribuție mai echitabilă a oportunităților și resurselor. Abordarea întăririi statelor devine din ce în ce mai importantă pentru a stabiliza comunitatea internațională și a face față provocărilor prezentului.