Altarele sufi și semnificația lor culturală în dialogul modern

Altarele sufi și semnificația lor culturală în dialogul modern

Pe 6 și 7 februarie 2025, la Universitatea Bundeswehr München (UniBw M), a avut loc un atelier remarcabil intitulat „Managing Shrines and Lodges Sufi”, condus de Prof. Robert Langer și Dr. Evelyn Reuter (ambele de la UniBw M) și Prof. Cem Kara de la Universitatea din Hamburg. Scopul evenimentului a fost de a discuta despre managementul locurilor sufi, care joacă un rol central în religiozitatea individuală și colectivă.

Evenimentul a reunit 24 de participanți internaționali din diverse discipline, care au promovat schimbul intercultural. La deschiderea workshop-ului, prof. Isabelle Deflers, Vicepreședinte pentru Internaționalizare și Diversitate la UniBw M, a salutat cei prezenți și a subliniat importanța tradiției sufite în peisajul religios global.

Primele abordări și dezvoltări ale sufismului

Sufismul, o mișcare mistică în islam, a început în primele secole ale religiei, în special în secolele al VII-lea și al VIII-lea. Primii sufiți au căutat o conexiune mai profundă, personală, cu divinul și au trăit în izolare pentru a se îndepărta de bogăția materială. Personalități importante precum Hasan al-Basri și Rabi'a al-Adawiyya au modelat această mișcare prin introducerea unor concepte precum smerenia și iubirea divină. Odată cu formarea ordinelor sufite organizate în secolele al IX-lea și al X-lea, precum Qadiris și Chishtis, sufismul a devenit din ce în ce mai răspândit și a devenit profund ancorat în islam de-a lungul secolelor.

Secolul al XIII-lea este considerat un moment de glorie pentru sufism, nu în ultimul rând datorită influenței lui Jalaluddin Rumi, a cărui lucrare „Masnavi” tratează teme centrale ale iubirii divine. Răspândirea ulterioară a învățăturilor și altarelor sufite în diferite culturi demonstrează adaptabilitatea și relevanța interculturală a sufismului în istoria lumii.

Repere ale atelierului și discuții specifice

Un element central al atelierului a fost conferința principală foarte apreciată susținută de dr. Maren Freudenberg, care a aruncat o privire actuală asupra paralelelor dintre organizațiile religioase și întreprinderile comerciale cu tema economiei religioase. Pe lângă alte prelegeri, de exemplu despre complexele moscheilor sufite din Pakistan de către prof. Michel Bovin, au fost discutate și retragerile sufite organizate comercial în sudul Spaniei de către prof. Mark Sedgwick.

O altă contribuție importantă a venit din partea prof. Johara Berriane, care a prezentat Altarul Tidjani din Fes, Maroc, ca destinație de călătorie internațională și loc de schimb cultural. Aceste contribuții demonstrează importanța economică și culturală a site-urilor sufi în cadrul comunității globale.

Transformarea și conservarea locurilor sufite

Al doilea panou al atelierului a fost dedicat transformării locurilor sufite în monumente culturale. Aici, prof. Michiel Leezenberg a subliniat dependența conservării locurilor sufite din nordul Irakului kurd de patronajul politic regional. Un alt accent a fost pus pe exproprierea și revendicarea acestor situri ca patrimoniu cultural național în diferite țări, inclusiv Turcia, China și Kârgâzstan.

Dr. Brett Wilson a discutat despre existența muzeelor ​​sufite în Turcia după interzicerea ordinelor sufite sub Ataturk, în timp ce dr. Pascale Bugnon a citat Mausoleul Suleiman-Too din Kârgâzstan ca exemplu de monument cultural recunoscut. Discuțiile s-au desfășurat în grupuri mici unde s-a discutat despre economia religiei în relație cu simbolism, contexte, actori și finanțare. Scopul acestor abordări a fost sistematizarea cunoștințelor despre managementul locurilor sufite, precum și despre unibw.de este raportat.

În general, evenimentul a luminat interacțiunea complexă a credinței, culturii și economiei în lumea sufismului, care este tot mai relevantă astăzi. Tot mai mulți oameni recunosc temele universale ale sufismului, care continuă să joace un rol important în promovarea dialogului interreligios.

Sufismul își are rădăcinile ferm în credința islamică, dar poate inspira oamenii dincolo de granițele culturale și religioase prin învățăturile și practicile sale. Această continuare a tradiției este susținută și de matariweka.com observat, care documentează dezvoltarea și răspândirea sufismului de-a lungul istoriei.

Gestionarea și conservarea acestor locuri spirituale unice este de mare importanță, atât pentru comunitatea religioasă în sine, cât și pentru peisajul cultural pe care acestea îl modelează.