Lup sau om? Noi perspective asupra coexistenței în Elveția!

Lup sau om? Noi perspective asupra coexistenței în Elveția!

Verena Schröder a primit recent Premiul VGDH 2025 pentru disertația sa „Relațiile om-lup în peisajul cultural alpin. Tranzacții, intra-acțiuni și rezonanțe: O geografie mai mult decât umană a conexiunii”. Lucrarea remarcabilă a fost scrisă în grupul de lucru pentru geografie umană de la KU. Teza a fost distinsă cu cea mai înaltă nota summa cum laude și arată cum întoarcerea lupilor în Elveția deschide noi perspective asupra coexistenței oamenilor și animalelor.

Schröder, care a lucrat ca asistent de cercetare la KU din 2017 până în 2024, lucrează în prezent în cercetarea dezvoltării și sustenabilității la Universitatea din Innsbruck. Cercetările ei se concentrează pe relația reciprocă dintre oameni și lup și se concentrează în special pe experiențele emoționale care joacă un rol semnificativ în dezbaterile privind întoarcerea lupilor. „Experiențele emoționale sunt cruciale pentru înțelegerea conflictelor sociale de mediu”, explică Schröder. Teza ei ne încurajează să regândim relația dintre oameni și lupi și alte creaturi vii.

Noi abordări metodologice

În teza sa, Schröder a folosit metode inovatoare care au fost dezvoltate dintr-o perspectivă critică a antropocentrismului. Acestea includ cursuri, povestiri centrate pe animale și metode multisenzoriale și vizuale. Un element central este dezvoltarea unei benzi desenate colaborative. Această benzi desenate, care a fost prezentată într-o expoziție ca o experiență multisenzorială cu muzică de fundal, își propune să facă narațiuni mai mult decât umane tangibile emoțional. Comicul ajută la atingerea unui public mai larg și la creșterea vizibilității rezultatelor științifice, acționând ca un instrument de comunicare științifică.

Cercetările de teren au fost efectuate în zona Elvețiană Calanda, unde o haită de lupi trăiește din 2012. În timpul șederii sale în colibe, Schröder a observat interacțiunile dintre oameni, lupi și alte animale. Aceste studii observaționale fac parte din abordarea lor de a surprinde rezonanțe sociale și reacții emoționale la prezența lupilor. „Coexistența ar trebui înțeleasă înainte de toate ca o practică fizică”, spune disertația.

Proiecte de cercetare și viziuni de viitor

Proiectul condus de Schröder de a aduce lupii în peisajul cultural este finanțat de Fundația Germană de Cercetare (DFG). Nu numai că examinează acceptarea lupilor, dar și chestionează granițele în dezbaterea lupilor. Schröder subliniază că discuțiile anterioare se concentrează adesea pe bunăstarea animalelor de fermă și astfel restrâng viziunea interacțiunilor complexe dintre oameni și animale.

Baza teoretică a lucrării sale include pragmatismul clasic al lui John Dewey, precum și realismul agențial al lui Karen Barad și teoria rezonanței a lui Hartmut Rosa. Aceste abordări teoretice oferă un cadru non-dualistic care se concentrează pe interconexiunile dintre oameni, animale și mediile lor materiale.

Cu disertația sa și proiectele însoțitoare, Schröder dezvoltă o fundație pentru coexistență bazată pe conexiune în loc de control. Munca ei își propune să promoveze înțelegerea nedeterminarii lupilor și să creeze noi forme de viață și autoeficacitate. Cartea pentru disertație a fost publicată de transcript-Verlag și este disponibilă ca acces deschis pentru a ajunge la cât mai mulți cititori și pentru a avansa în continuare discuția despre relațiile om-lup.