Educație viitoare: modul în care școlile promovează sustenabilitatea și simțul responsabilității

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

În podcast-ul său științific, Universitatea din Regensburg discută rolul predării limbilor străine în educația pentru dezvoltare durabilă.

Die Universität Regensburg diskutiert in ihrem Wissenschaftspodcast die Rolle von Fremdsprachenunterricht in der Bildung für nachhaltige Entwicklung.
În podcast-ul său științific, Universitatea din Regensburg discută rolul predării limbilor străine în educația pentru dezvoltare durabilă.

Educație viitoare: modul în care școlile promovează sustenabilitatea și simțul responsabilității

Importanța crescândă a durabilității în educație și societate devine din ce în ce mai clară în aceste zile. Termenul este adesea asociat cu respectarea mediului, dar merge mult dincolo de asta. Include, de asemenea, gândirea pe termen lung, justiția socială și responsabilitatea globală, cum ar fi blog.uni-regensburg.de raportat. Pentru a modela un viitor durabil, generațiile viitoare au nevoie de abilități importante, inclusiv empatie, capacitatea de a face față conflictelor și capacitatea de a reprezenta în mod convingător punctele de vedere.

Școlile joacă un rol cheie în promovarea acestor abilități. Conceptul de „Educație pentru Dezvoltare Durabilă” (ESD), care este o inițiativă globală a Națiunilor Unite, ar trebui privit în acest context. 70 de țări iau deja parte la această campanie. Scopul principal al ESD este de a permite studenților să-și modeleze în mod activ și independent viitorul.

Rolul predării limbilor străine

Importanța predării limbilor străine în ESD a fost discutată într-un episod al podcast-ului „Gasthörer”, în care își spune cuvântul dr. Carola Surkamp, ​​profesor de Didactică a limbilor străine. Acest lucru arată clar că predarea limbilor străine ar trebui să promoveze nu numai competența lingvistică, ci și dezvoltarea abilităților interculturale și sociale. Aceasta înseamnă că curricula trebuie să integreze din ce în ce mai mult elemente care îi ajută pe elevi să înțeleagă complexitățile provocărilor globale.

Literatura de specialitate subliniază că predarea interculturală a limbilor străine ar trebui să urmărească, de asemenea, să aprofundeze înțelegerea diferitelor perspective. După cum descrie Bredella (1999) în lucrarea sa „Obiectivele predării interculturale a limbilor străine”, scopul nu este doar însuşirea limbii, ci şi promovarea unei atmosfere de învăţare deschise şi de promovare a cunoştinţelor.

Inițiative și perspective

Comisia Germană pentru UNESCO a lansat numeroase inițiative pentru a promova activ EDD. Documentul lor „Agenda Educației 2030” conturează cadrul de acțiune pentru instituțiile de învățământ pentru a sprijini obiectivele pe termen lung ale ESD. Aceste obiective includ creșterea abilităților atât ale profesorilor, cât și ale elevilor. Publicațiile și studiile, precum cele ale lui Hellberg-Rode și Schrüfer (2016), arată importanța competențelor profesorilor în contextul ESD pentru a oferi elevilor o educație bine fundamentată.

Legătura dintre limbă, cultură și durabilitate este un proces dinamic care trebuie dezvoltat în mod constant în continuare. Provocările cu care se confruntă societatea globală necesită o abordare interdisciplinară care ar trebui integrată în formare într-un stadiu incipient. În acest fel, generațiile viitoare nu pot doar să dobândească abilități lingvistice, ci și să devină contribuitori activi la un viitor durabil.

Pe scurt, se poate spune că predarea limbilor străine poate aduce o contribuție semnificativă la educația pentru dezvoltare durabilă. Acest lucru este în conformitate cu recomandările Conferinței Miniștrilor Educației și Afacerilor Culturale, care subliniază importanța educației durabile nu numai în domeniul mediului, ci și în aspectele sociale și culturale, așa cum se găsește în documentul KMK: kmk.org.