Democrație sub presiune: informațiile false pun în pericol coeziunea!

Democrație sub presiune: informațiile false pun în pericol coeziunea!

Starea politică din Germania se confruntă cu schimbări profunde. Un studiu actual al Universității Libere din Berlin intitulat „Polarizarea în ciuda stabilității. Alegătorii din Germania și viziunea lor asupra democrației, mass-media, problemelor și partidelor în lumina studiilor CNEP 2017, 2021, 2024” analizează evoluțiile înainte de alegerile federale din 2025. Studiul se bazează pe sondaje ample asupra populației privind alegerile din 2017, 2021 și alegerile europene din 2024 și arată schimbări serioase, mai ales în contextul media. Prof. Dr. Thorsten Faas, care conduce studiul, subliniază că schimbarea în peisajul partidelor și mass-media duce la schimbarea percepțiilor și la polarizare. În timp ce situația economică generală este din ce în ce mai percepută ca negativă, oamenii își evaluează situația economică individuală ca fiind stabilă și pozitivă în general. Aceste rezultate sunt în concordanță cu observația că susținătorii AfD adoptă o atitudine sceptică față de funcționalitatea democrației și că există diferențe clare de percepție, în special în rândul tinerilor cu niveluri scăzute de educație.

Sprijinirea presei este deosebit de importantă în acest context. TikTok, o platformă care era în mare parte necunoscută în 2017, a crescut acum în influență. În același timp, în ianuarie 2024 a fost fondată Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), ceea ce ilustrează schimbările dramatice din sistemul de partide și subliniază necesitatea de a face față acestor noi circumstanțe. Studiul arată că aspectele fundamentale ale democrației liberale, cum ar fi alegerile libere și mass-media, se bucură de un sprijin puternic, în timp ce percepțiile și opiniile specifice sunt foarte polarizate. Raportul final al cercetării este disponibil online și oferă o perspectivă mai profundă asupra metodelor și concluziilor.

Dezinformarea și pericolele ei

O altă analiză a Fundației Bertelsmann constată că 84% dintre oamenii din Germania percep informațiile false diseminate în mod intenționat pe internet ca fiind o problemă serioasă. Peste 81% dintre cei chestionați văd dezinformarea ca fiind o amenințare serioasă la adresa democrației și coeziunii sociale. Aceste fapte subliniază alarma exprimată de Daniela Schwarzer, membru al consiliului de administrație al fundației, care subliniază că pericolele informațiilor false nu numai că pun în pericol procesul electoral, ci și subminează semnificativ încrederea în politică, partide și mass-media. Peste 54 la sută dintre cei chestionați consideră că se acordă prea puțină atenție problemei dezinformarii.

În plus, peste 90 la sută cred că cei care răspândesc dezinformarea vor să influențeze în mod specific opiniile oamenilor. Legăturile strânse dintre dezinformare și probleme controversate precum imigrația, sănătatea, războiul și schimbările climatice demonstrează provocările cu care se confruntă societatea. Având în vedere aceste circumstanțe, este esențial să se dezvolte strategii de combatere a știrilor false și de îmbunătățire a alfabetizării media.

Rolul rețelelor sociale

Rețelele de socializare, care au devenit populare la începutul mileniului, joacă un rol ambivalent în acest peisaj dinamic. Potrivit Agenției Federale pentru Educație Civică, rețelele sociale le permit oamenilor să se conecteze și facilitează partajarea informațiilor, dar pot contribui și la fragmentarea publicului. Criticii avertizează că participarea politică prin intermediul rețelelor sociale adesea nu are influența dorită asupra societății și că peisajul informațional fragmentat pune în pericol coeziunea.

Influența rețelelor sociale este semnificativă. În campania electorală federală din 2021, 50% dintre alegătorii care aleg pentru prima dată au declarat că și-au obținut informațiile prin intermediul rețelelor sociale. În același timp, se pare că accesul la informații prin intermediul rețelelor sociale nu duce întotdeauna la creșterea educației politice. Acest lucru duce la o interacțiune complexă între utilizarea mass-media, cunoștințele politice și atitudinile individuale. Provocările constau în identificarea modului în care rețelele sociale modelează percepțiile asupra problemelor și ce măsuri sunt necesare pentru a promova un public informat și implicat. Acest act de echilibrare între oportunități și riscuri devine din ce în ce mai relevant în contextul dezbaterilor politice de astăzi.