Degradarea solului: o criză globală ne amenință securitatea alimentară!

Degradarea solului: o criză globală ne amenință securitatea alimentară!

Pe 19 iunie 2025, a doua zi a cursului de teren în Namibia a început cu o dimineață incitantă condusă de Dr. Stefan Liehr. Discursul său despre „Înțelegerea sistemelor socio-ecologice (SES)” a evidențiat importanța punctelor critice în deșertificare. Dr. Liehr a explicat cum chiar și micile schimbări ecologice sau sociale pot avea un impact grav asupra ecosistemelor. Aceste constatări sunt deosebit de relevante pentru gestionarea durabilă a terenurilor pe termen lung.

Ca parte a unui exercițiu de grup, participanții au fost încurajați să identifice diferiți factori care influențează sistemele de pășuni. Accentul a fost pus pe suprapășunat, presiunea financiară, colaborarea părților interesate și invadarea tufișurilor și acoperirea vegetației. Scopul a fost acela de a dezvolta bucle de feedback și strategii de management pentru a evita sau a declanșa în mod specific punctele critice. Complexitatea și interconexiunea proceselor ecologice și sociale în managementul pășunilor au fost evidențiate impresionant.

Concentrați-vă pe biodiversitate și sănătatea solului

După prânz, dr. Clara Nesongano o sesiune de evaluare a biodiversităţii. Ea a discutat despre conceptul de biodiversitate, precum și despre diferite metode de evaluare și rolul lor într-un climat în schimbare. Dr. Mark Bilton a extins discuția cu contribuții asupra designului cercetării, subliniind importanța întrebărilor de cercetare clar definite. „Nu încercați să răspundeți la toate – răspundeți bine la o întrebare bună”, a fost mesajul său principal.

Doctorandă Lisa-Maricia Schwarz a prezentat indicatori relevanți pentru evaluarea stării de degradare a pagului, inclusiv aspecte precum pierderea solului, acoperirea solului și productivitatea. Acești indicatori sunt cruciali pentru măsuri eficiente de management. Katrin Zimmer a ținut o altă prelegere despre evaluarea stării de degradare a stratului de sol și a rolului solului în ecosisteme. Un accent deosebit a fost pus pe importanța stocurilor de carbon organic din sol ca indicator cheie al sănătății acestora.

Într-un context mai larg, Comisia Europeană analizează problema degradării terenurilor în noul său Atlas mondial al deșertificării. Tibor Navracsics, comisarul pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, a subliniat că în ultimii 20 de ani, producția agricolă și, în același timp, suprafața irigată a crescut semnificativ, ceea ce a afectat semnificativ calitatea solului. Atlasul oferă factorilor de decizie informații relevante despre cauzele degradării terenurilor și posibilele remedii.

Potrivit Atlasului, peste 75% din suprafața terestră a Pământului este degradată și mai mult de 90% din soluri ar putea fi degradate până în 2050. Aceste dezvoltări au consecințe sociale și economice de anvergură; O suprafață echivalentă cu 67 de ori Belgia este degradată în fiecare an. Africa și Asia sunt afectate în special de acest lucru. Pierderile economice datorate degradării terenurilor împovărează economia globală cu aproximativ 10% din producția economică anuală. Aceasta, la rândul său, promovează insecuritatea alimentară, schimbările climatice și migrația.

Nevoia de acțiune și soluții locale

Provocările sunt enorme. Între 1970 și 2012, numărul speciilor de apă dulce a scăzut cu 81%. Experții estimează că producția globală a culturilor ar putea scădea cu aproape 10% până în 2050, țări precum India, China și țările din Africa subsahariană fiind deosebit de afectate. Producția de plante acolo ar putea fi chiar redusă la jumătate. Deteriorarea calității solului din cauza utilizării excesive a îngrășămintelor în Asia și a lipsei aplicării de îngrășăminte în Africa este un alt exemplu al acestei dinamici.

Pentru a contracara evoluțiile negative, este important să găsim soluții locale. Atlasul recomandă o combinație între creșterea recoltelor, nutriția pe bază de plante și reducerea pierderilor de alimente ca măsuri posibile pentru a reduce degradarea terenurilor și pentru a proteja biodiversitatea. Evoluțiile în acest domeniu sunt esențiale pentru a face față provocărilor expansiunii agricole și schimbărilor climatice.

Pentru mai multe informații puteți citi raportul de la Universitatea din Potsdam, raportul privind deșertificarea din Comisia Europeană iar cel Atlasul solului vedea.