Cercetare în Arctica: Profesorul Rex câștigă un renumit premiu pentru știință!

Cercetare în Arctica: Profesorul Rex câștigă un renumit premiu pentru știință!

Pe 17 octombrie 2025, prof. Markus Rex, cercetător de frunte în atmosferă la Institutul Alfred Wegener (AWI) și profesor de fizică atmosferică la Universitatea din Potsdam, va primi prestigiosul premiu NOMIS. Acest premiu este unul dintre cele mai bine dotate premii internaționale pentru știință și este acordat Germaniei pentru a treia oară în acest an, dar pentru prima dată unui centru Helmholtz. Rex, care a condus expediția MOSAiC din toamna anului 2019 până în toamna anului 2020, este recunoscut pentru cercetările sale interdisciplinare care examinează interacțiunea dintre ocean, gheață, atmosferă și ecosistem din Arctica.

Expediția MOSAiC a inclus sute de oameni de știință din 19 țări. Acesta își propune să dobândească o mai bună înțelegere a proceselor complexe din Arctica, care sunt cruciale pentru clima globală.

Aprofundarea proceselor cloud

Rex va investi banii premiului în noul său proiect „Deepcloud”, care își propune să cuantifice răspunsul norilor la încălzirea globală. Inteligența artificială este folosită pentru a modela procesele cloud și pentru a utiliza date noi de observație de la stațiile polare AWI și datele satelitare.

O provocare cheie în cercetarea climatică este înțelegerea aerosolilor, care au o influență semnificativă asupra formării norilor și asupra climei. Aceste particule mici joacă un rol esențial în echilibrul termic al Arcticii. Vaporii de hidrogen se condensează pe aerosoli, ceea ce afectează înghețarea picăturilor de apă și astfel duce la formarea de fulgi de zăpadă. În ciuda progresului cercetării asupra aerosolilor, în special în cadrul proiectului MOSAiC, cunoștințele despre compoziția și sursele acestora în Arctica Centrală în timpul iernii rămân limitate. [MOSAIC Expedition] raportează că una dintre principalele substanțe care formează aerosoli în Arctica Centrală este sulfura de dimetil. Acest gaz este produs de procesele metabolice ale algelor și ale altor microorganisme marine.

Iodul și efectele sale

În plus, o echipă de cercetare din rețeaua de cercetare CLOUD confirmă că iodul din marea deschisă ar putea promova formarea norilor. Acești vapori de iod, sporiți de topirea gheții marine, sunt capabili să formeze particule de aerosoli care acționează ca nuclee de condensare pentru nori. Având în vedere că peste două treimi din Pământ este acoperită de nori și proprietățile lor influențează temperatura globală, este de mare importanță să înțelegem modul în care activitățile umane și procesele naturale interacționează pentru a influența formarea aerosolilor.

Experimentul CLOUD, realizat de un consorțiu internațional de 21 de institute, studiază aceste procese într-unul dintre cele mai pure medii experimentale din lume. Oamenii de știință au arătat că aerosolii de iod se pot forma mai repede decât alte tipuri, ceea ce poate duce la un cerc vicios: topirea gheții de masă duce la mai mult iod în atmosferă, care la rândul său accelerează formarea norilor și topirea gheții de mare.

În general, cercetările actuale arată că interacțiunile complexe dintre aerosoli, formarea norilor și climă din Arctica continuă să fie esențială pentru înțelegerea încălzirii globale. Premiul NOMIS, care este acum prezentat Prof. Rex, reprezintă un pas semnificativ în abordarea acestor întrebări științifice.