Test de sânge revoluționar: detectarea precoce a rezistenței la insulină în creier!

Test de sânge revoluționar: detectarea precoce a rezistenței la insulină în creier!

Cercetătorii de la Centrul German de Cercetare a Diabetului (DZD) au făcut progrese revoluționare în identificarea rezistenței la insulină în creier. Aceste descoperiri recente, publicate în jurnal Medicină translațională a științei, indică noi markeri epigenetici care pot fi detectați printr-un simplu test de sânge. Această abordare inovatoare ar putea revoluționa depistarea precoce nu numai a diabetului de tip 2, ci și a bolii Alzheimer.

Rezistența la insulină este o afecțiune care nu este asociată doar cu diabetul de tip 2, ci poate apărea și în diabetul de tip 1. În diabetul de tip 1, pacienții necesită adesea doze mai mari de insulină pentru a controla glicemia, ceea ce poate duce la creșterea concentrației de glucoză în sânge. Estimările arată că una din zece persoane cu diabet zaharat de tip 1 este afectată de rezistența la insulină, cunoscută și sub numele de diabet dublu.

Markeri epigenetici noi

Studiul a identificat un număr uimitor de 540 de site-uri CpG caracterizate de modele de metilare modificate care pot ajuta la distingerea între persoanele cu și fără rezistență la insulină în creier. Acuratețea ridicată a rezultatelor, care variază între 83 și 94 la sută, a fost confirmată de două cohorte independente cu 33 și 24 de participanți. În plus, a existat o corelație între metilarea sângelui și a creierului pentru 98 dintre situsurile CpG identificate.

Genele situate la aceste site-uri CpG joacă roluri cheie în dezvoltarea neuronală, formarea sinapselor și transducția semnalului. Acești markeri epigenetici ar putea servi ca un instrument valoros de screening pentru identificarea timpurie a pacienților cu risc. Scopul grupului de cercetare este un panou de testare standardizat format din acești 540 de markeri.

Un simplu test de sânge pentru detectarea precoce

Capacitatea de a detecta rezistența la insulină în creier cu un simplu test de sânge ar fi un progres semnificativ. Până acum, detectarea a fost consumatoare de timp și costisitoare, deoarece nu existau biomarkeri de încredere. Cunoștințele dobândite ar putea ajuta la dezvoltarea strategiilor de tratament direcționate și la inițierea unor măsuri preventive care pot reduce incidența diabetului de tip 2 și a bolii Alzheimer.

Cu toate acestea, rămâne neclar dacă aceste semnături epigenetice pot fi utilizate și pentru detectarea precoce a bolilor neurodegenerative precum Alzheimer. Studiile viitoare ar trebui să clarifice această întrebare. Echipa de cercetare are deja planuri de a rafina și mai mult descoperirea și de a o face accesibilă pentru uz clinic.

Insulina joacă un rol central în metabolism și are efecte importante asupra funcțiilor cognitive, reglarea apetitului și echilibrul energetic. Niveluri mai ridicate de rezistență la insulină pot avea, prin urmare, consecințe grave asupra sănătății, inclusiv obezitatea și boala Alzheimer, subliniind importanța acestei cercetări nu numai la nivel individual, ci și la nivel social.

Pe scurt, descoperirile DZD reprezintă un pas promițător către o mai bună detectare precoce și tratare a bolilor legate de insulină. Impactul de anvergură asupra asistenței medicale și a opțiunilor de tratament ar putea fi semnificativ și ar trebui monitorizat îndeaproape în următorii ani. Pentru persoanele cu diabet, fie că este vorba de tip 1 sau de tip 2, aceasta reprezintă speranța pentru îmbunătățirea calității vieții și a asistenței medicale.