Controale mai stricte la frontieră: ce înseamnă viitorul pentru migranți!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Pe 17 iulie, Universitatea Europeană Viadrina va discuta despre provocările juridice și umanitare de la granița germano-polonă.

Am 17. Juli diskutiert die Europa-Universität Viadrina über die rechtlichen und humanitären Herausforderungen an der deutsch-polnischen Grenze.
Pe 17 iulie, Universitatea Europeană Viadrina va discuta despre provocările juridice și umanitare de la granița germano-polonă.

Controale mai stricte la frontieră: ce înseamnă viitorul pentru migranți!

În prezent, accentul se pune pe evoluțiile de la frontierele externe ale Germaniei, în special în ceea ce privește controalele dintre Germania și Polonia. Germania și-a extins controalele la frontierele sale externe din toamna anului 2023. O atenție deosebită este acordată regiunii de frontieră dintre Frankfurt (Oder) și Słubice. Pe 4 iulie 2025, Curtea Administrativă din Berlin a decis că respingerea a trei refugiați la această frontieră a fost ilegală. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea și legalitatea actualelor controale la frontieră pe care guvernul federal le-a ordonat pentru a combate migrația ilegală.

Pe lângă controalele existente, guvernul polonez a anunțat că va introduce propriile controale mai stricte la frontieră începând cu 7 iulie 2025. Măsurile vizează în primul rând limitarea fluxului de migranți. Premierul polonez Donald Tusk a subliniat după o ședință de cabinet că aceste decizii vor avea consecințe profunde asupra libertății de mișcare a oamenilor. Controalele staționare asupra persoanelor la frontierele interne din spațiul Schengen sunt, în mod normal, neobișnuite, motiv pentru care aceste noi evoluții sunt discutate critic.

Panel de discuție pe tema politicii de frontieră

În cadrul dezbaterii despre controalele la frontieră, Universitatea Europeană Viadrina Frankfurt organizează o discuție pe 17 iulie, la ora 18:15. Acest eveniment este dedicat provocărilor legale, politice și umanitare ale controalelor la frontieră. Discuția va avea loc fie în Sala Senatului Viadrina, fie în live stream.

Invitații panelului, printre care dr. Marcus Engler și Lea Christinck de la Centrul German de Cercetare pentru Integrare și Migrație (DeZIM), precum și dr. Norbert Cyrus de la Centrul Viadrina B/ORDINE ÎN MIȘCARE, vor analiza evoluțiile de la granița germano-polonă în ceea ce privește statul de drept și relațiile. Aceasta include o revizuire a cât de eficiente sunt controalele la frontierele interne în reducerea intrărilor neregulate și a contrabandei.

Discuția va pune în lumină și efectele negative asupra regiunii de frontieră, protecția refugiaților și relațiile dintre Germania și Polonia. Evenimentul va fi moderat de prof. dr. Kira Kosnick, care lucrează și la Centrul Viadrina B/ORDERS IN MOTION și este susținută de Alianța Universității Europene de Reformă (ERUA) și Institutul Viadrina de Studii Europene (IFES).

Reacții și implicații politice

Guvernul federal a extins controalele la frontieră, ceea ce provoacă controverse în peisajul politic. Cancelarul Friedrich Merz de la CDU a confirmat schimbul strâns cu guvernul polonez și a precizat că nu vor exista returnări în Polonia a solicitanților de azil care au ajuns în Germania. În discuția politică, unii, precum Sonja Eichwede (SPD), sunt de părere că controalele reprezintă o afectare a libertății de circulație în spațiul Schengen.

Prim-ministrul Bavaria Markus Söder (CSU) înțelegea controalele poloneze. Pe de altă parte, Knut Abraham (CDU), comisarul guvernului federal pentru Polonia, a avertizat împotriva controalelor permanente la frontieră, deoarece acestea ar putea avea efecte negative asupra libertății de circulație în întreaga Europă. Verzii îl acuză și pe ministrul federal de interne Alexander Dobrindt (CSU) pentru un „efect de domino” care a fost declanșat de politica mai strictă de migrație.

Acțiunile întreprinse de guverne nu sunt izolate; ele fac parte dintr-o strategie mai amplă a UE care vizează îmbunătățirea gestionării migrației și securizarea frontierelor externe. În 2015, 1,83 milioane de treceri ilegale ale frontierei au fost înregistrate la frontierele externe ale UE, ceea ce a sporit gradul de conștientizare cu privire la necesitatea unor controale sporite la frontieră. Noul Fond de gestionare integrată a frontierelor (IBMF), cu un buget de 9,88 miliarde de euro, are scopul de a crește capacitățile statelor membre de gestionare a frontierelor și de a asigura drepturile fundamentale, în special pentru grupurile vulnerabile.

Odată cu introducerea controalelor pentru persoanele care nu călătoresc prin Sistemul european de informații și autorizare de călătorie (ETIAS), care se preconizează că va fi operațional până la jumătatea anului 2025, accentul pe securizarea frontierelor externe va fi sporit. Aceste evoluții arată că problema migrației și controlului acesteia rămâne extrem de explozivă în Europa, ceea ce face ca discuțiile viitoare cu atât mai relevante.