Schimbările climatice amenință ecosistemele arctice: Kelps în pericol!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Cercetătorii de la Universitatea din Bremen studiază topirea ghețarilor, schimbările climatice și efectele acestora asupra ecosistemelor arctice și a biodiversității.

Forschende der Uni Bremen untersuchen Gletscherschmelze, Klimawandel und deren Auswirkungen auf arktische Ökosysteme und Biodiversität.
Cercetătorii de la Universitatea din Bremen studiază topirea ghețarilor, schimbările climatice și efectele acestora asupra ecosistemelor arctice și a biodiversității.

Schimbările climatice amenință ecosistemele arctice: Kelps în pericol!

Topirea glaciarelor din fiordurile arctice are un impact profund asupra ecosistemelor marine, în special asupra microbiomului algelor brune cunoscute sub numele de alge. Un studiu actual al cercetătorilor de la Universitatea din Bremen ca parte a mai multor proiecte UE arată că schimbările cauzate de schimbările climatice nu numai că amenință echilibrul ecologic, ci pot avea și consecințe socio-economice semnificative.

Kelpii formează păduri subacvatice dense și joacă un rol central în ecosistemul de coastă arctic. Schimbările climatice provoacă încălzire în Arctica peste media globală, accelerând topirea zăpezii, a ghețarilor și a permafrostului. Apa de topire rezultată modifică parametrii apei în fiorduri, inclusiv salinitatea și disponibilitatea luminii.

Modificări în microbiomul varecului

Apa de topire transportă în apă micronutrienți precum sodiu, magneziu și potasiu, precum și elemente dăunătoare precum cadmiul, plumbul și mercurul. În mod surprinzător, algele afectate de acest lucru arată un conținut de mercur crescut cu 72% în comparație cu algele mai puțin contaminate. Aceste modificări duc și la o influență asupra microbiomului varecului, care poate avea consecințe grave asupra funcției ecologice a acestor alge.

Schimbările din ecosistemul algelor pot avea efecte în cascadă de-a lungul lanțului alimentar. Prădătorii care se hrănesc cu aceste alge ar putea experimenta o creștere și reproducere reduse, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra biodiversității și stabilității în apele arctice. Există, de asemenea, riscul bioacumulării de substanțe nocive în rețeaua trofică.

Noi habitate prin topirea ghețarilor

Evoluții similare pot fi observate și în alte regiuni. Retragerea ghețarilor alpini ca urmare a încălzirii globale creează noi habitate, adesea denumite habitate de pionier. Aceste zone se bucură de o valoare ridicată pentru biodiversitate în regiunea alpină elvețiană. Un proiect de cercetare în derulare analizează biodiversitatea microbiană în aceste habitate nou create și investighează dacă biodiversitatea locală și regională este expusă riscului de schimbările climatice.

Întrebarea centrală a acestui proiect se referă la efectele topirii ghețarilor și dezghețului permafrostului asupra diferitelor organisme, inclusiv plante, ciuperci, bacterii și viruși. Studierea acestor habitate de pionier este crucială pentru a obține o mai bună înțelegere a schimbărilor genetice în biodiversitate și pentru a dezvolta exemple de strategii durabile pentru a aborda impactul climatic, cum ar fi utilizarea mariculturii pe bază de varec.

The Fundația Petersberg subliniază că aceste schimbări oferă și noi oportunități. În special, potențialul ridicat de biosorbție al algelor care prosperă în apele contaminate este considerat o posibilă metodă prietenoasă cu mediul pentru extracția pământurilor rare (fitominare). Aceste pământuri rare sunt esențiale pentru tehnologiile moderne, inclusiv pentru energia regenerabilă și ingineria electrică.

În fine, rezultatele studiului, publicat în jurnalul de specialitate, clarificăRapoarte științifice, efectele de amploare și uneori periculoase ale schimbărilor climatice asupra ecosistemelor arctice și alpine și asupra biodiversității acestora.