Marea adâncă ca economisitor al climei: noi perspective asupra stocării carbonului!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Universitatea din Bremen cercetează cu parteneri internaționali rolul mării adânci ca rezervor de carbon în schimbările climatice.

Die Universität Bremen erforscht mit internationalen Partnern die Rolle der Tiefsee als Kohlenstoffspeicher im Klimawandel.
Universitatea din Bremen cercetează cu parteneri internaționali rolul mării adânci ca rezervor de carbon în schimbările climatice.

Marea adâncă ca economisitor al climei: noi perspective asupra stocării carbonului!

Marea adâncă este un mister care îi fascinează pe oamenii de știință din întreaga lume. Un nou podcast, „Life in the Deep Biosphere”, evidențiază provocările și realizările din acest domeniu de cercetare puțin cunoscut. Raportat în episodul curent al podcastului „Excelent explicat – cercetare de ultimă oră pentru toată lumea”. Universitatea din Bremen de doi experți care abordează tema stocării carbonului în ocean. Accentul este pus pe rolul materialului organic și impactul acestuia asupra ciclului global al carbonului.

Podcasterul Larissa Vassilian vorbește cu Dr. Florence Schubotz, biogeochimist la MARUM – Centrul pentru Științe ale Mediului Marin de la Universitatea din Bremen, și Dr. Michael Seidel, om de știință la ICBM de la Universitatea din Oldenburg. Accentul se pune pe stocarea materialului organic dizolvat în ocean, precum și pe importanța acestui material pentru microorganisme și influența lor asupra conținutului de carbon din ocean de-a lungul a mii de ani.

Importanța oceanului în schimbările climatice

Cercetările de la ambele universități arată clar că oceanul nu numai că stochează cantități mari de carbon, ci joacă și un rol crucial în schimbările climatice globale. Oceanul reglează clima și furnizează atmosfera cu oxigen. În cadrul acestei cercetări, a fost abordat un subiect care este investigat de o echipă condusă de Gerhard J. Herndl de la Universitatea din Viena. Ei analizează rolul mării adânci ca un rezervor de carbon în schimbările climatice și eficiența cu care microbii de adâncime pot procesa materia organică dizolvată. Conform rapoartelor de la Universitatea din Viena Cu toate acestea, aceste procese sunt ineficiente.

Substanțele organice dizolvate, care provin din diverse organisme și includ carbohidrați, proteine ​​și acizi nucleici, sunt supuse unei stabilități de vârstă îndelungată în marea adâncă. De regulă, aceste substanțe au o vechime între 4.000 și 6.000 de ani, ceea ce limitează disponibilitatea lor pentru microbi. În plus, o modificare a structurii moleculare ar putea împiedica microbii de adâncime să folosească aceste substanțe în mod eficient. În timpul unei viitoare călătorii de cercetare în Pacific, oamenii de știință doresc să investigheze influențele condițiilor de presiune asupra activității microbiene.

Cercetare privind stocarea carbonului și provocările sale

Calculele arată că celulele bacteriene din adâncurile mării întâlnesc aceeași moleculă organică la fiecare 15 secunde până la 12 minute. Diversitatea mare și diluția moleculelor organice dizolvate fac considerabil mai dificilă utilizarea eficientă a acestora de către microbi. În plus, cercetările din revista Science pun la îndoială strategia de geoinginerie care urmărește stocarea carbonului organic dizolvat în marea adâncă pentru a combate creșterea dioxidului de carbon în atmosferă.

Descoperirile despre rolul oceanului și înțelegerea proceselor complexe din adâncurile mării sunt cruciale. Studiile în curs și schimbul sub formă de podcasturi contribuie decisiv la o mai bună înțelegere. Această cercetare poate contribui la stocarea pe termen lung a carbonului oceanic și la cercetarea climatică și ilustrează cât de mult mai rămâne de descoperit. Există încă multe procese neexplorate în marea adâncă care merită descoperite.

Pentru cei interesați, informații suplimentare sunt disponibile pe site-urile Ocean Floor Cluster, MARUM și ICBM. Podcast-ul „Life in the Deep Biosphere” este deja disponibil online și oferă o abordare filozofică interesantă a acestor subiecte științifice profunde.