Diagnosticul precoce al bolii Parkinson: un studiu revoluționar oferă noi perspective!

Diagnosticul precoce al bolii Parkinson: un studiu revoluționar oferă noi perspective!

Un studiu actual realizat de prof. dr. Parvana Hajieva și dr. Ankush Borlepawar, ambii care lucrează la Institutul de Medicină Transnațională de la Universitatea din Hamburg, a publicat noi descoperiri privind reglarea epigenetică a lanțului respirator mitocondrial în modelele Parkinson. Această cercetare se concentrează pe inhibarea complexului I al lanțului respirator, care este o caracteristică binecunoscută a bolii Parkinson. Cu toate acestea, cauza exactă a acestei inhibiții rămâne necunoscută, așa că studiul joacă un rol important în cercetarea bolii.

Conform rezultatelor publicate în jurnalFrontiere în biologia celulară și a dezvoltăriiau fost publicate, inhibarea complexului I duce la producerea și eliberarea unui semnal redox din mitocondrii. Acest sistem de semnalizare spune nucleului celular că sunt necesare noi proteine ​​pentru a menține complexele lanțului respirator intacte. Informația este transmisă nucleului celular prin mecanisme epigenetice nespecifice, cu acțiune largă. Un aspect notabil al acestui studiu este eficiența „comandării de rezervă”: un singur semnal poate solicita zeci de proteine ​​noi în paralel. Această desfășurare iminentă de noi proteine, atât în ​​timp cât și în paralelism, a fost anterior neexplorată.

Modificări epigenetice și boala Parkinson

Perspective suplimentare asupra subiectului cercetării Parkinson sunt oferite de rezultatele unui alt studiu realizat de Dr. O. Windl, Prof. Dr. A. Giese și Prof. Dr. G. Höglinger a fost realizat. Acest studiu, care a avut loc la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative din München, sa concentrat pe modificările epigenetice ale celulelor nervoase de la pacienții cu Parkinson. Scopul principal a fost de a îmbunătăți diagnosticul precoce al bolii înainte de apariția tulburărilor motorii și a pierderii celulelor nervoase.

Pentru a realiza acest lucru, nucleele celulare au fost izolate din regiunile cerebrale grav afectate, iar acizii nucleici au fost examinați pentru metilare ADN și microARN. S-a demonstrat că anumite micro-ARN sunt prezente în concentrații mai mici la pacienții cu Parkinson în fazele incipiente ale bolii. Aceste modificări epigenetice ar putea fi cruciale pentru progresia bolii și sunt posibile candidați pentru diagnostice anterioare, precum și abordări terapeutice.

Legătura dintre mitofagie și mecanismele de semnalizare

Un alt aspect care joacă un rol în cercetarea Parkinson este procesul de mitofagie. Potrivit cercetărilor, acest lucru se referă în principal la rolul PINK1 (kinază presupusă 1 indusă de PTEN) și Parkin, care joacă un rol cheie în inițierea mitofagiei. La pierderea potențialului membranei mitocondriale, PINK1 devine activ pentru a recruta Parkin în mitocondrii, marcând astfel mitocondriile disfuncționale pentru degradarea lizozomală. Profilurile și interacțiunile acestor două molecule prezintă un interes considerabil.

Ceea ce este deosebit de demn de remarcat este faptul că, în absența PINK1 sau Parkin funcțional, semnalizarea mitocondrială (MitoDAMPs) se acumulează și astfel activează semnale inflamatorii care pot influența atât interacțiunile neuronale, cât și cele gliale. Interacțiunea dintre PINK1, Parkin și mecanismele de semnalizare asociate se află în centrul cercetării Parkinson și poate avea o influență decisivă asupra abordărilor terapeutice.

Aceste descoperiri subliniază complexitatea și natura multifațetă a bolii Parkinson, mecanismele epigenetice, semnalizarea mitocondrială și diagnosticul precoce fiind strâns legate. Cercetarea continuă în aceste domenii ar putea deschide calea pentru noi strategii de tratament pentru a îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților.

Pentru mai multe detalii: Facultatea de Medicină din Hamburg, PubMed, Fondul Parkinson.