Timp de criză pentru social-democrația: cum își apără Europa valorile!

Timp de criză pentru social-democrația: cum își apără Europa valorile!

Social-democrația din Europa se confruntă cu provocări profunde, așa cum arată evenimentele și dezbaterile recente. Pe 5 februarie 2025 a avut loc o dezbatere importantă în cadrul Studiilor Generale de la Facultatea de Drept Bucerius, la care au participat experți de seamă. Participanții au precizat că social-democrații sunt sub presiune. Provocările includ nu numai pierderea de voturi, ci și competiția populistă din partea dreaptă și stângă a politicii, precum și schimbări sociale de anvergură. Obiectivul? O dezvoltare către un profil nou, durabil al partidelor social-democrate din Europa.

Evenimentul a fost moderat de Vivien Leue, jurnalist care lucrează pentru Deutschlandfunk, printre altele. Printre discuții au inclus Pauline Fröhlich, directorul general adjunct al think-tank-ului Das Progressive Zentrum și prof. dr. Tarik Abou-Chadi, politolog la Universitatea Oxford. De asemenea, a fost prezent dr. Linus Westheuser, cercetător la Universitatea Humboldt din Berlin și coautor al cărții „Trigger Points”. Această rundă a oferit o perspectivă profundă asupra crizelor actuale din cadrul social-democrației.

Provocări pentru democrație

Situația de criză nu este izolată. Conform constatărilor CORDIS, pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra societăților democratice. Pe lângă criza globală de sănătate, sunt în joc și fiabilitatea informațiilor și stabilitatea instituțiilor democratice. Mișcările populiste și sentimentele anti-europene au crescut semnificativ într-un deceniu turbulent, care modelează discursul politic în Europa.

Recent, a existat o creștere a protestelor pe teme precum rasismul și inegalitatea economică. Efectele continue ale crizei financiare din 2008 contribuie, de asemenea, la criza economică. Aceste măsuri de austeritate au dus nu numai la o criză economică, ci și la o criză socială, care a subminat și mai mult încrederea în instituțiile statului. Criza migrației din 2015 a crescut și mai mult nemulțumirea față de echitate și integrare culturală.

Schimbări tehnologice și sociale

Un alt factor care provoacă democrația în Europa este schimbarea tehnologică, în special prin intermediul rețelelor sociale. Acestea nu numai că au schimbat modul în care cetățenii participă la democrație, dar au contribuit și la răspândirea dezinformarii și a știrilor false, subminând fundamentele democrației liberale. Extinderea infrastructurii digitale a fost considerată necesară pentru a face față acestor provocări.

Criza COVID-19 a adus restricții privind libertatea de mișcare, libertatea de întrunire și demonstrație și întârzieri în procesele electorale. Dar există și puncte luminoase: programele de vaccinare oferă o imagine de revenire la normalitate, în timp ce pachetul de redresare al UE își propune să promoveze o tranziție verde și digitală. Aceste măsuri ar putea fi văzute ca pași către revitalizarea democrației europene și a valorilor sale fundamentale.

Cu toate acestea, este clar că nu există soluții ușoare în vedere la provocările cu care se confruntă democrația europeană. Răspunsurile la urgențele economice și sociale exacerbate de pandemie vor determina în mare măsură cursul democrației liberale în secolul XXI. Conferința privind viitorul Europei va oferi cetățenilor o voce pentru a oferi feedback cu privire la acțiunile UE. Proiectele de cercetare susținute de programele UE Orizont 2020 și Orizont Europa abordează subiecte precum insecuritatea economică, integrarea culturală și socială și radicalizarea în Europa.

Pe scurt, democrația socială în Europa funcționează într-o perioadă de schimbări și provocări profunde. Constatările de la evenimentul de discuție și cercetările în curs ilustrează că este necesară o realiniere pentru a apăra valorile de bază ale democrației și pentru a ne îndrepta către un viitor pozitiv. Abordarea proactivă a acestor probleme va fi crucială pentru consolidarea democrației în Europa.