Psihologul cercetează conflictul - speranța de pace prin empatie!

Psihologul cercetează conflictul - speranța de pace prin empatie!

Conflictul israeliano-palestinian rămâne una dintre cele mai complexe și încărcate probleme emoționale din politica mondială. Proiectele actuale de cercetare urmăresc să reducă ostilitățile adânc înrădăcinate dintre cele două grupuri și să promoveze o mai bună înțelegere reciprocă. Psihologul Timur Sevincer de la Universitatea Leuphana din Lüneburg examinează mecanismele psihologice din spatele acestor conflicte pentru a găsi modalități de a promova deschiderea și dialogul.

Proiectul, care este susținut cu o finanțare de 500.000 de euro, este în colaborare cu Universitatea Humboldt din Berlin, cel Universitatea din California iar cel Universitatea din Ierusalim. Finanțarea este asigurată de Ministerul Științei și Culturii din Saxonia Inferioară și Fundația Volkswagen. Proiectul se va derula pe o perioadă de trei ani și își propune să dezvolte măsuri care să contribuie la reducerea intransigenței.

Emoții în conflict

Recent, percepțiile asupra conflictului au continuat să se intensifice, în special în urma atacurilor teroriste din 7 octombrie 2023 și a ciocnirilor în curs din Fâșia Gaza. Atitudinile anti-israeliene și anti-arabe au crescut atât în ​​lumea arabă, cât și în Israel, ceea ce se observă și în Germania și SUA. Printre antipatiile care întăresc fronturile se numără percepția unei amenințări la adresa propriului grup. Cercetarea lui Sevincer examinează modul în care astfel de percepții pot promova atitudini negative față de alte grupuri.

El și-a completat analiza cu informații de la Oliver Fink, un politolog care studiază dimensiunea emoțională a conflictului. Tare Universitatea din Basel Conflictul este caracterizat de emoții negative precum umilirea, ura și furia, care cresc afinitatea pentru violență. Fink, care a trăit și a cercetat în Ierusalim timp de trei ani, descrie modul în care experiențele umilitoare, cum ar fi la punctele de control, cresc dorința de a folosi violența. Astfel de emoții negative pot fi întărite într-un ciclu de răzbunare și răzbunare, făcând ca soluțiile pașnice să pară aproape imposibile.

Abordări ale rezolvării conflictelor

Sevincer examinează în mod specific dacă intervențiile care vizează procesele psihologice pot ajuta la influențarea pozitivă a atitudinilor în conflict. O abordare este folosirea autoafirmărilor pentru a promova gândurile pozitive. Acest lucru este testat în Israel, Germania și SUA pe diferite grupuri, inclusiv activiști pro-palestinieni și pro-Israeli.

Cercetările lui Fink arată, de asemenea, că întâlnirile empatice și experiențele împărtășite de pierdere pot întrerupe spirala urii și răzbunării. El subliniază modul în care relațiile personale, cum ar fi cea dintre un activist palestinian și un gardian israelian, pot duce la o schimbare a inimii. Asemenea constatări sunt cruciale, deoarece sugerează că empatia nu poate apărea doar din întâmplare, ci poate fi stimulată și prin medieri și ateliere specifice.

Studiul lui Sevincer ar putea, prin urmare, nu numai să contribuie la discuția științifică, ci și să genereze aplicații practice pentru educatori și profesioniști în soluționarea conflictelor. Rezultatele cercetării vor ajuta la crearea de intervenții bazate pe video care pot fi utilizate în practică. Scopul este de a promova o conviețuire mai pașnică pe termen lung, prin înțelegerea mai bună a bazei emoționale și psihologice a conflictului.