Stresul psihosocial după transplanturi: noi standarde stabilite!
UNI Med Hamburg prezintă noi cercetări privind provocările psihosociale după transplantul de organe și instrumente inovatoare de screening.

Stresul psihosocial după transplanturi: noi standarde stabilite!
Pacienții care suferă un transplant de organe se confruntă adesea cu un stres psihologic considerabil. Acest lucru a devenit clar într-un nou studiu realizat de Nele Reinsberg și colegii de la Spitalul Universitar Hamburg-Eppendorf (UKE). Tare Facultatea de Medicină din Hamburg Este esențial să se efectueze controale regulate pentru a detecta din timp problemele de sănătate mintală. Până în prezent, însă, nu există aproape nicio instrumente practice adaptate nevoilor specifice ale acestor pacienți.
Studiul cu metode mixte a dezvoltat liste de probleme specifice transplantului, care sunt utilizate atât înainte, cât și după transplanturile de organe solide. Aceste liste de probleme pot fi folosite ca instrument de screening rapid și ușor de utilizat pentru a identifica stresul psihosocial. Scopul principal al acestei inițiative este de a reduce suferința pacienților și de a le oferi suport adecvat.
Validarea instrumentelor de screening psihologic
Un instrument suplimentar important este Chestionarul privind efectele transplantului (TxEQ), a cărui versiune germană (TxEQ-D) a fost recent validată. Rezultatele, care provin din analiza a 370 de pacienți după transplanturi de inimă, plămâni, ficat și rinichi, arată un nivel ridicat de acord cu versiunea originală în limba engleză. Cum Academia.edu raportat, TxEQ-D a demonstrat aceeași structură factorială și proprietăți psihometrice comparabile, în special în evaluarea preocupărilor legate de transplant.
Aceste rezultate demonstrează că TxEQ-D este un instrument util în cercetarea psihosomatică. Un alt avantaj este validarea cu SF-36, un instrument binecunoscut de măsurare a calității vieții pentru a evalua reacția emoțională a pacienților.
Îngrijire multidisciplinară pentru pacienții cu transplant
Stresul psihologic pe care îl experimentează pacienții cu transplant poate fi exacerbat de comorbidități psihologice, cum ar fi depresia și tulburările de anxietate. Acești factori psihologici nu numai că pot influența starea de sănătate, dar adesea necesită intervenție medicală, cum ar fi Jurnalul medical evidențiază. Prin urmare, noile linii directoare S3 vor stabili standarde importante pentru diagnosticul și tratamentul psihosocial.
Ghidurile, care au fost elaborate de o serie de societăți de specialitate, abordează probleme cheie, cum ar fi riscurile neaderării la administrarea medicamentelor după transplant. Acest lucru este esențial deoarece neaderarea poate înrăutăți semnificativ prognosticul după transplant.
Prin urmare, intervențiile psihosociale sunt esențiale și sunt recomandate în special într-o manieră multimodală pentru a îmbunătăți aderența. Prevalența ridicată a comorbidităților psihologice, variind de la 12-60% pentru depresie înainte de transplant până la 40% după transplant, evidențiază nevoia urgentă de sprijin cuprinzător.
În ansamblu, se poate spune că combinația de liste de probleme specifice și chestionare validate, cum ar fi TxEQ-D, oferă o bază solidă pentru detectarea precoce și tratamentul stresului psihosocial. Efectuarea acestor examinări poate aduce o contribuție decisivă la îmbunătățirea calității vieții pacienților cu transplant.