Populism de dreapta în ascensiune: de ce se clătinește centrul

Populism de dreapta în ascensiune: de ce se clătinește centrul

Pe 9 martie 2025, peisajul politic din Germania și Europa s-a schimbat și mai mult. Un nou studiu de la Universitatea din Mannheim pune în lumină evoluțiile de la sfârșitul anilor 1970. Arată că încercarea politicienilor de centru de a se apropia de pozițiile populiste de dreapta nu aduce adesea câștigurile sperate ale alegătorilor. În schimb, alegătorii tind să rămână loiali „originalilor” precum AfD. Prin adoptarea retoricii populiste de dreapta, partidele conservatoare riscă să piardă alegători în fața AfD, ceea ce este o tendință îngrijorătoare.

În special, discuția de lungă durată despre migrație i-a determinat pe politicieni precum Olaf Scholz și Friedrich Merz să se îndrepte mai mult spre poziții de dreapta. Merz credea că poate recâștiga alegătorii din AfD, dar tactica lui a eșuat, ceea ce l-a pus sub presiune pe el și pe anumite părți ale CDU. Angela Merkel și-a exprimat îngrijorarea că strategia pe termen lung a lui Merz nu este sustenabilă.

Populism de dreapta în context european

Tendința spre normalizarea partidelor populiste de dreapta din anii 1980 nu este doar un fenomen german. Evoluții similare pot fi observate și în alte țări europene. În Austria, FPÖ sub conducerea lui Herbert Kickl a câștigat 28,85% din voturi la alegerile pentru Consiliul Național din 2024 și este acum cea mai puternică forță. Și în Germania, AfD a obținut până la 30% din voturi la alegerile locale și naționale din 2014, în special în statele federale Saxonia și Turingia. Prognozele sugerează că ar putea ajunge la 20% în alegerile federale din 2025.

Aceste evoluții sunt în concordanță cu o analiză mai amplă din Europa, unde partidele de dreapta au câștigat influență în multe țări. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și alianța sa conservatoare au o prezență puternică în arena politică, în timp ce Marine Le Pen continuă să domine discuția despre migrație în Franța. Ascensiunea partidelor populiste de dreapta este adesea caracterizată de resentimente antidemocratice și rasiste și exploatează situații de criză precum pandemia corona și războiul din Ucraina.

Impact social și rezistență

Fundația Hans Böckler subliniază că atitudinile antidemocratice nu se găsesc doar la marginea societății, ci sunt și răspândite în centru. Nemulțumirea față de condițiile sociale, exacerbată de criza Corona, joacă un rol decisiv în susceptibilitatea față de ideologiile populiste de dreapta. 61% dintre alegătorii AfD sunt de acord cu miturile conspirației despre pandemie și arată paralele cu tendințe similare în contextul războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, societatea civilă activă are potențialul de a contracara tendința de dreapta. După voturi, sute de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva drepturilor de normalizare. Un angajament puternic din partea sindicatelor ar putea fi, de asemenea, util în reducerea atitudinilor antidemocratice în societate.

Pe scurt, se poate spune că normalizarea populismului de dreapta în Germania și Europa dezvăluie distorsiuni sociale mai profunde. Instituțiile politice se confruntă cu provocarea recâștigării încrederii populației, în timp ce, în același timp, discursul despre migrație, inegalitatea socială și criza valorilor democratice este mai urgent ca niciodată. Mai mult ca niciodată, este important să înțelegem cauzele ascensiunii partidelor populiste de dreapta și să dezvoltăm contrastrategii eficiente.

Leuphana raportează că... | Fundația Böckler analizează atitudinile antidemocratice... | Deutschlandfunk observă tendințele internaționale...