Autonomia negocierilor colective consolidată: suprataxele pentru munca de noapte au crescut uniform!

Autonomia negocierilor colective consolidată: suprataxele pentru munca de noapte au crescut uniform!

La 10 aprilie 2025, Curtea Constituțională Federală a precizat, într-o hotărâre revoluționară, că părțile la negocieri colective sunt supuse principiului general al egalității din Legea fundamentală. Această decizie afectează în special reglementările privind suprataxele pentru munca de noapte și ar putea avea consecințe de amploare asupra autonomiei negocierilor colective. Instanța a constatat că toți angajații trebuie tratați în mod egal, cu excepția cazului în care există motive obiective de tratament inegal. Distincția dintre diferitele suprataxe de 25% pentru angajații în ture de noapte care lucrează în mod regulat și 50% pentru angajații în situații neregulamentare a fost considerată inadmisibilă deoarece nu exista un motiv obiectiv pentru această diferențiere.

În cadrul procedurii, angajatorii au luat măsuri împotriva unei hotărâri a Tribunalului Federal de Muncă, care a dispus ajustarea suprataxelor. Aceasta prevedea o suprataxă de 50% pentru toți lucrătorii de noapte și a invocat articolul 3 paragraful 1 din Legea fundamentală, care nu numai că se referă la drepturile angajaților, ci și definește mai clar suprataxele care trebuie acordate. Angajatorii au depus plângeri constituționale invocând articolul 9 paragraful 3 din Legea fundamentală, care protejează libertatea de asociere. Cu toate acestea, Curtea Constituțională Federală a constatat că angajamentul părților la negocieri colective față de principiul egalității este inviolabil.

Autonomia negocierii colective și principiul egalității

Hotărârea are o legătură clară și directă cu autonomia negocierilor colective. Judecătorii au decis că părțile de negociere colectivă au „autoritatea corectivă primară” pentru a corecta tratamentul inegal nejustificat. Aceasta înseamnă că instanțele au voie să intervină, dar numai dacă părțile de negociere colectivă nu își îndeplinesc responsabilitățile. La revizuirea reglementărilor, rămâne neclar cum vor reacționa instanțele de muncă în cazul în care părțile de negociere colectivă nu reușesc să facă o corecție. Relevanța acestei hotărâri se extinde cu mult dincolo de procedurile discutate aici și ar putea avea, de asemenea, un impact asupra unui număr mare de alte convenții colective și asupra reglementărilor acestora privind bonusurile.

Plângerile constituționale depuse de profesori și avocați precum Prof. Dr. Jacobs și Prof. Dr. Malorny, au cuprins peste 35.000 de pagini și au stabilit ponderea acestei probleme. Impactul exact al deciziei asupra contractelor colective existente și asupra jurisprudenței viitoare rămâne de văzut, în special în ceea ce privește cerințele Curții Europene de Justiție privind legea anti-discriminare.

Jurisprudența și contractul colectiv

Decizia Curții Constituționale Federale se bazează pe cadrul legal anterior, care vede contractele colective ca surse centrale ale dreptului în dreptul muncii. Aceste contracte reglementează drepturile și obligațiile părților la negocieri colective și ale terților și au atât o lege contractuală, cât și o orientare normativă. Standardizarea de către părțile de negociere colectivă are loc cu respectarea principiului egalității, care necesită clarificări suplimentare în jurisprudența actuală. Tribunalul Federal de Muncă a avut reglementări diferențiate în trecut, dar această practică a fost pusă acum sub semnul întrebării de judecătorii constituționali.

Această decizie fundamentală ar putea nu numai să modeleze viitoarea practică a primelor pentru munca de noapte, ci și să pună în lumină principiile generale ale autonomiei negocierilor colective și ale egalității de tratament într-un context mai larg. În viitor, părțile la negocieri colective s-ar putea confrunta cu noi provocări, deoarece se confruntă cu cerințele principiului egalității și asigurării unor condiții de muncă echitabile.

Pentru viitor, acceptarea legislativă și legală a deciziei rămâne crucială pentru a îndeplini cerințele de tratament egal în raportul de muncă și, în același timp, pentru a păstra autonomia negocierilor colective. Impactul asupra legii anti-discriminare și eventualele reacții din partea Curții Europene de Justiție sunt încă în așteptare. Discuția despre reforma și ajustarea contractelor colective va fi cu siguranță stimulată de această hotărâre.

law-school.de raportează că... | legal-lawyer-krau.de declară că... | bundesverfassungsgericht.de oferă informații despre...