Știința în conflict: Antisemitismul și libertatea de exprimare în atenție

Știința în conflict: Antisemitismul și libertatea de exprimare în atenție

Pe 10 martie 2025, la Facultatea de Drept Bucerius a început seria de evenimente „Dialoguri din campusul Bucerius”, care a fost organizată pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a universității. Deschiderea, care a fost organizată de Studium generale al Facultății de Drept Bucerius, a oferit o platformă pentru discuții aprofundate pe probleme sociale actuale, inclusiv libertatea academică, antisemitismul la universități și strategia de excelență a guvernului federal. Prof. Michael Grünberger, Președintele Facultății de Drept Bucerius, și Katharina Fegebank, Al doilea primar al Hamburgului și Senator pentru Știință, au condus dialogul.

În contribuțiile lor, Grünberger și Fegebank au discutat despre provocările pe care presiunea politică și polarizarea socială le reprezintă pentru universități. O problemă centrală a fost dezbaterea în curs despre antisemitism și actuala rezoluție a Bundestag-ului care tratează acest subiect. Această rezoluție este văzută ca un răspuns la discursul antisemit în creștere în școli și universități și solicită o poziție clară a instituțiilor de învățământ împotriva narațiunilor antisemite. Totuși, se pune întrebarea în ce măsură aceste intervenții ar putea pune în pericol libertatea academică general evreu upozornet.

Date și încredere în știință

Grünberger a prezentat, de asemenea, date de sondaj care ilustrează încrederea în știință: în timp ce în Germania doar 9% din populație are încredere în știință, în SUA cifra este deja de 23%. El a atribuit scepticismul crescut din SUA în primul rând pandemiei corona și polarizării politice asociate. Fegebank a subliniat că această formare a neîncrederii este ancorată în societatea americană și că universitățile ar trebui privite atât ca locuri ale științei, cât și ca actori sociali.

Deosebit de remarcabilă este responsabilitatea universităților de a asigura atât libertatea academică, cât și protecția împotriva discriminării. Discuția sa centrat pe necesitatea unei distincții clare între libertatea de exprimare și protecția împotriva discriminării. Grünenberger a subliniat că universităților li se cere din ce în ce mai mult să abordeze în mod critic antisemitismul, fără a preveni critica legitimă a politicilor israeliene. Această dublă provocare este întâmpinată de Politica Berlinului observată îndeaproape.

Prevenire și reflecție

Rezoluția Bundestag-ului nu reprezintă doar un mecanism de reacție la creșterea antisemitismului, dar ridică și întrebări importante cu privire la limitele a ceea ce se poate spune. Criticii avertizează că astfel de standarde ar putea restrânge libertatea academică. Universitățile se confruntă cu provocarea de a funcționa ca spații pentru perspective nuanțate fără a depăși granițele normative care ar putea restrânge dezbaterile inutil.

Prof. Manuel J. Hartung, CEO al ZEIT STIFTUNG BUCERIUS, a avertizat că universitățile trebuie să joace un rol important în combaterea dezinformarii. Totuși, acest lucru necesită și o reflecție critică asupra propriului conținut de predare și a metodelor de transmitere a cunoștințelor. The general evreu subliniază că universitățile trebuie să se ocupe în mod regulat de variabilitatea fenomenelor antisemite pentru a funcționa atât ca instituții de învățământ, cât și ca spații de protecție pentru tinerii evrei.

În ansamblu, „Dialogurile din campusul Bucerius” reprezintă un pas în direcția corectă pentru promovarea discuțiilor de urgență între știință, politică și societate. În viitor, seria de evenimente va continua să reprezinte momente importante ale transferului de cunoștințe și dialogului social la Hamburg.