AI în sala de clasă: promovează într-adevăr gândirea critică?

AI în sala de clasă: promovează într-adevăr gândirea critică?

Un studiu recent al Dr. Igor Asanov și Peer-Benedikt Degen de la Universitatea din Kassel examinează efectele metodelor de învățare susținute de AI asupra gândirii critice a studenților. Această cercetare, care implică o colaborare între Centrul de Cercetare Empirică pentru Predare și Învățare (ZELL) și Centrul Internațional de Cercetare a Învățământului Superior (INCHER), examinează eficiența unui tutore socratic dezvoltat folosind inteligența artificială. Accentul acestui studiu se pune pe întrebarea dacă astfel de instrumente AI promovează sau inhibă gândirea independentă.

Studiul, realizat cu 65 de studenți de formare a profesorilor din Germania, arată rezultate promițătoare. Participanții care au interacționat cu tutorele Socratic au raportat o încurajare mai mare a gândirii critice, independente și reflexive în comparație cu un grup care a lucrat cu un chatbot AI neinstruit. Aceste constatări contrastează cu un studiu recent al Swiss Business School, care analizează influența instrumentelor AI, cum ar fi ChatGPT, asupra gândirii critice. Rezultatele lor arată că utilizarea unor astfel de instrumente reduce gândirea critică, în special în rândul publicului mai tânăr.

Gândirea critică în atenție

Studiul Swiss Business School a chestionat 666 de persoane din Marea Britanie și a găsit o corelație negativă semnificativă între utilizarea instrumentelor AI și abilitățile de gândire critică. Participanții au raportat dificultăți în rezolvarea problemelor în mod independent, care au fost atribuite descarcării cognitive. Mulți erau conștienți de potențialul impact negativ al inteligenței artificiale asupra gândirii lor, dar au arătat tendința de a fi mai puțin critici cu informațiile.

Michael Gerlich, unul dintre autorii acestui studiu, recomandă ca școlile și universitățile să promoveze în mod specific gândirea critică. Pe baza rezultatelor de la Universitatea din Kassel, el sugerează dezvoltarea sistemelor AI în așa fel încât să necesite un anumit grad de gândire activă. Acest lucru ar putea ajuta la întărirea abilităților cognitive ale utilizatorilor în loc să le submineze.

Evaluarea generală a rezultatelor

În comparație cu descoperirile de la Universitatea din Kassel, devine clar că tipul de interacțiune cu AI face o diferență crucială. În timp ce instruirea educațională direcționată poate duce la o influență pozitivă asupra gândirii analitice, interacțiunile nereglementate ale AI au o influență negativă și duc la o scădere a abilităților cognitive. Rezultatele Tutorului Socratic de la Universitatea din Kassel sugerează că IA dialogică poate stimula implicarea metacognitivă, indicând un potențial mare dacă AI este utilizată corect.

În rezumat, implementarea metodelor de învățare circulară, cum ar fi abordarea socratică, oferă multe oportunități pentru proiectarea unor medii de învățare care să stimuleze inovația tehnologică și să promoveze abilitățile de gândire independentă ale elevilor. Mai multe informații despre aceste descoperiri interesante sunt disponibile în preprintul studiului despre arXiv: arxiv.org/abs/2508.05116.

Pentru o discuție aprofundată despre viitorul AI în educație, se recomandă și un document de discuție din AI ​​Campus. Astfel de resurse pot ajuta la o mai bună înțelegere a provocărilor și oportunităților inteligenței artificiale în educație.