Artă și știință combinate: o expoziție despre vizibilitatea femeilor cercetătoare
Expoziția „Making Female Scientists Visible” de la JLU Giessen combină arta și știința în perioada 13 octombrie - 9 noiembrie 2025.

Artă și știință combinate: o expoziție despre vizibilitatea femeilor cercetătoare
În perioada 13 octombrie - 9 noiembrie 2025, expoziția „Making Female Scientists Visible: A Science-Inspired Art Exhibition” va fi prezentată în foaierul Philosophikum I, Casa A, la Universitatea Justus Liebig din Giessen (JLU). Expoziția, inițiată de Palina Kot, biochimist și artist, își propune să conștientizeze femeile în domeniul științei și să deschidă noi perspective asupra rolului lor. Kot, care și-a câștigat doctoratul la JLU și provine inițial din Belarus, ar dori să folosească această deschidere pentru a contribui la vizibilitatea femeilor de știință.
Evenimentul nu se adresează doar unor personalități istorice precum Rosalind Franklin, Mileva Marić și Rita Levi-Montalcini, dar abordează și provocările actuale pe care femeile din știință trebuie să le depășească. Principalele teme ale expoziției sunt curiozitatea, rezistența, inovația și obstacolele care îngreunează ca femeile de știință să urmeze o carieră. Vernisajul expoziției va avea loc pe 13 octombrie 2025 la ora 17.00. în sala de curs A3, Casa A, cu o discuție. Pe lângă Palina Kot, la discuție vor lua parte și Anne Gerlieb de la FH Potsdam și Ahngeli Shivam de la Universitatea din Mainz/Georgia State University.
Contextualizare și evenimente însoțitoare
Această expoziție face parte dintr-un angajament mai amplu de a aduce în atenție problema vizibilității femeilor în știință. Acest lucru este susținut și de evenimentul „Imagini ratate – Making Women Visible in Science” de la FernUniversität din Hagen. Această expoziție va avea loc în perioada 11 februarie - 12 martie 2025 în FernUni Café. Acolo sunt expuse imagini fotorealiste, generate de inteligență artificială, ale femeilor de știință care adesea nu au primit recunoașterea pe care o merită pentru contribuțiile lor la cercetare.
Un exemplu este Rosalind Franklin, care a descoperit structura cu dublu helix a ADN-ului, dar nu a primit niciodată un premiu Nobel. În expoziția de la Hagen i se prezintă o imagine și o medalie cu Premiul Nobel pentru a-i recunoaște importanța. Evenimentul, dezvoltat de fotograful și comunicatorul științific Gesine Born, permite, de asemenea, vizitatorilor să primească informații despre cercetătorii prezentați prin coduri QR, care vor fi citite de o voce generată de AI de Lise Meitner.
Inegalitățile structurale în știință
Temele expozițiilor sunt în concordanță cu rezultatele unui studiu actual al Institutului de Tehnologie din Karlsruhe (KIT) privind vizibilitatea media a femeilor în știință. Acest studiu arată că doar 18% dintre experții citați în mass-media sunt femei, deși proporția femeilor în domeniile de cercetare examinate este în jur de 31%. Nu a fost găsită nicio dovadă a discriminării directe în procesele de selecție jurnalistică, dar vizibilitatea mass-media menține adesea o structură ierarhică. Femeile sunt mult mai puțin probabil să ocupe poziții de vârf și să obțină scoruri mai scăzute în publicare și reputație.
Aceste inegalități structurale se reflectă nu numai în știință, ci și în raportare. Analiza a 4.860 de articole din mass-media germană de top despre subiecte de risc legate de știință din 1995 până în 2020 arată un dezechilibru puternic. Expozițiile de la Gießen și Hagen reprezintă un pas relevant pentru a face vizibile aceste inegalități și pentru a crește gradul de conștientizare a publicului.