Transformarea urbană: cum trebuie să se adapteze orașele la schimbările climatice

Transformarea urbană: cum trebuie să se adapteze orașele la schimbările climatice

Orașele se confruntă cu provocări majore în fața urbanizării în continuă creștere și a inegalităților sociale, de mediu și economice care rezultă. Stefan Rettich, expert în dezvoltare urbană, subliniază că orașele nu ar trebui să mai crească în exterior. În schimb, dezvoltarea trebuie să aibă loc spre interior pentru a valorifica mai bine spațiile existente. Acest lucru este considerat necesar deoarece multe clădiri din centrul orașului, cum ar fi fostele fabrici sau abatoare, au căzut din uz. Din punct de vedere istoric, expansiunea zonelor urbane din Europa a avut loc în primul rând prin demolarea zidurilor orașului și prin industrializare, când au apărut fabrici și zone comerciale. Transformarea meterezelor a fost adesea legată de construcția primelor gări, care au promovat mobilitatea urbană. uni-kassel.de raportează că există mai mult spațiu în orașe decât se presupune adesea.

Stefan Rettich și Sabine Tastel abordează necesitatea dezvoltării urbane durabile în cartea lor „Orașul învechit – Căi către circularitate”. Aceasta va aborda utilizarea viitoare a zonelor care sunt în prezent puse sub semnul întrebării. Acestea includ cinematografe, biserici, benzinării, magazine universale și sucursale bancare, reflectând peisajul urban în schimbare. Exemplul Campus North ilustrează modul în care globalizarea și societatea cunoașterii pot stimula evoluții pozitive.

Transformarea urbană ca o provocare

Transformarea urbană se referă la schimbări profunde și adesea perturbatoare care au efecte pe termen lung asupra spațiilor urbane de locuit. Aceste schimbări sunt influențate de evoluțiile politice, economice, tehnologice și sociale. Un aspect central este avansarea digitalizării și schimbărilor climatice, care reprezintă influențe semnificative asupra direcției transformărilor urbane. abes-online.com subliniază necesitatea ca orașele să se adapteze la schimbările climatice, contribuind în același timp la exacerbarea problemei.

Cu toate acestea, provocările cu care se confruntă orașele sunt complexe. Agenda ONU 2030 definește obiective clare pentru dezvoltarea durabilă, în special prin ODD 11, care se concentrează pe orașe și comunități durabile. Accentul se pune aici pe aspecte precum spațiul de locuit, transportul și protecția mediului. Municipalitățile joacă un rol crucial, dar adesea nu sunt direct implicate în condițiile-cadru, ceea ce face dificilă implementarea.

Dezvoltare durabilă și justiție socială

În ultimele decenii, urbanizarea a crescut la nivel mondial. Peste 50% din populația lumii trăiește deja în zone urbane, în Germania este chiar în jur de 75%. Prognozele Națiunilor Unite arată că aproximativ 70% din populația globală va locui în orașe până în 2050. Această evoluție aduce cu sine așteptarea că locuitorii orașului vor avea un acces mai bun la venituri, locuințe, educație, sănătate și mobilitate. bpb.de subliniază întrebările centrale ale dezvoltării urbane durabile, inclusiv cum și de către cine pot fi concepute aceste procese și ce resurse sunt necesare pentru aceasta.

Provocările în dezvoltarea urbană sunt complexe și necesită o abordare echilibrată a aspectelor economice, sociale și ecologice. Se dovedește că nu există soluții universale și cei responsabili trebuie să țină cont și de nevoile generațiilor viitoare. Educația și transferul de cunoștințe sunt esențiale pentru promovarea dezvoltării urbane durabile și incluzive.

Pe scurt, se poate spune: Transformarea spațiilor urbane nu este doar o provocare structurală, ci și un proces social cuprinzător care trebuie modelat activ pentru a asigura participarea și durabilitatea tuturor locuitorilor. Calea către dezvoltarea urbană circulară și durabilă este responsabilitatea comună a politicii, afacerilor și societății de a asigura calitatea vieții pe termen lung în orașe.