Europa plănuiește schimbări drastice: detenție până la deportare până la 24 de luni!

Europa plănuiește schimbări drastice: detenție până la deportare până la 24 de luni!

Pe 16 aprilie 2025, Comisia Europeană a prezentat un nou proiect pentru o directivă de returnare care se bazează îndeaproape pe politica germană de returnare. Această inițiativă își propune să accelereze deportarea solicitanților de azil respinși și să creeze o soluție uniformă pentru toate statele membre ale UE. Proiectul ar putea însemna că detenția în așteptarea deportării va fi prelungită de la maximul actual de 12 luni la până la 24 de luni, ceea ce a fost deja criticat.

Savant al Universitatea din Göttingen au publicat o verificare a faptelor pe această temă, care arată că politicile de returnare existente sunt clasificate drept ineficiente. Prof. Dr. Sabine Hess, care conduce proiectul, susține că drepturile de ședere pe termen lung pentru migranți ar fi mult mai eficiente. Ea subliniază că astfel de drepturi ar putea nu numai să reducă stresul, ci și să reducă cheltuielile cu resursele din partea autorităților.

Preistorie și evoluții politice

Discuția despre o nouă directivă de returnare nu este nouă. Anul trecut, returnările nu au fost abordate în Pachetul privind azilul și migrația (CEAS) din cauza eșecului de a ajunge la un consens între statele membre. Cu noua majoritate, Comisia încearcă acum să facă un alt impuls. Regulamentul planificat este menit să asigure că solicitanții de azil respinși dintr-un stat UE sunt recunoscuți în altele, ceea ce facilitează expulzările. Un exemplu în acest sens este dacă un solicitant de azil respins din Austria călătorește în Germania - în acest caz, Germania ar prelua repatrierea și va primi compensații financiare de la Austria.

În practică, însă, acest lucru ar putea duce și la o creștere semnificativă a detenției refugiaților, întrucât se poate dispune până la 24 de luni de închisoare. În 2024, peste 40.000 de persoane din Germania erau deja înregistrate ca fiind nevoite să părăsească țara. În același an, numărul deportărilor a crescut cu 22% față de anul precedent, în timp ce numărul cererilor de azil a scăzut cu o treime.

Critici și preocupări

Criticii se tem că extinderea detenției pentru imigranți ar putea duce la o criză umanitară. Se discută, de asemenea, planuri de înființare a „centralelor de returnare” în țări terțe. Aceste centre de returnare ar putea servi pentru a descuraja migranții să intre în UE. Țări precum Ungaria și Italia au cerut deja centre de returnare în țări terțe, dar mulți experți sunt sceptici cu privire la fezabilitatea practică a acestor modele.

Așa-numitul model Albania, care ar putea permite străinilor să caute azil în țări terțe, este de asemenea citat ca exemplu. Cu toate acestea, conform noului regulament, doar solicitanții de azil respinși pot fi aduși în aceste centre de returnare. Există, de asemenea, provocarea că unele țări de origine sunt considerate nesigure, ceea ce face ca deportarea să fie problematică.

Pentru informații mai detaliate și rezultatele cercetărilor suplimentare, consultați Universitatea din Göttingen la site-ul lor. Având în vedere schimbările de anvergură din Directiva UE privind returnarea, rămâne de văzut cum planurile pot fi implementate efectiv și ce impact vor avea asupra persoanelor afectate.