Foametea și malnutriția: Criza ascunsă din Germania a dezvăluit!

Foametea și malnutriția: Criza ascunsă din Germania a dezvăluit!

Aproximativ două miliarde de oameni din întreaga lume suferă de insecuritate alimentară moderată până la severă și deficiențe de micronutrienți. Aceste cifre alarmante sunt rezultatul unei investigații cuprinzătoare efectuate de o echipă de cercetare de la Universitatea din Göttingen a fost realizat în colaborare cu Misereor. Metoda de măsurare a sărăciei nou dezvoltată ia în considerare accesul la alimente sănătoase și arată că între 2,3 și 2,9 miliarde de oameni trăiau în sărăcie în 2022. Spre deosebire de măsurile tradiționale care raportează doar 7% din sărăcia globală cu alte regiuni decât Africa și Asia de Sud, noua abordare identifică între 29 și 35% din sărăcia în aceste zone.

Statisticile arată că două treimi dintre persoanele clasificate drept sărace trăiesc în Africa subsahariană. Jonas Stehl, doctorand la Universitatea din Göttingen, subliniază, de asemenea, că multe persoane care nu sunt considerate extrem de sărace încă nu au acces la o alimentație adecvată. El solicită o revizuire a abordării Băncii Mondiale cu privire la sărăcie.

Obiceiuri nutriționale și inegalitate socială

În Germania, se remarcă creșterea consumului de fast-food, produse de proximitate și dulciuri. Oamenii cu venituri mici și educație mai mică au diete mai sărace decât grupurile mai bogate. Sociologul Paul Nolte afirmă că nu sărăcia în sine, ci consumul excesiv de fast-food și televiziune reprezintă principala problemă pentru clasele defavorizate social. Ca urmare, există o legătură clară între veniturile mici, statutul educațional scăzut și un risc mai mare de a fi supraponderal.

Studiile arată că persoanele dezavantajate social consumă mai puține fructe proaspete, legume și produse cu conținut scăzut de grăsimi. Alimente precum conservele, carnea grasă și produsele procesate sunt mai frecvente în gospodăriile lor. În plus, rata Hartz IV nu este suficientă pentru o dietă completă, care este în medie cu o treime mai scumpă decât o dietă „ieftină”. Acest lucru exacerbează problema că sărăcia financiară influențează comportamentul nutrițional, dar nu duce întotdeauna la malnutriție.

The Obiceiuri alimentare dintre aceste gospodării arată că problemele cotidiene împing adesea problema unei alimentații sănătoase în plan secund. Consumul de alimente este puternic influențat de preț, care împiedică deciziile de cumpărare și accesul la alimente sănătoase. Abilitățile de menaj și conștientizarea alimentației sănătoase joacă un rol crucial într-un stil de viață sănătos.

Crizele alimentare globale și relațiile de putere

Situația alimentară globală este exacerbată nu numai de problemele locale, ci și de distribuția inegală a puterii și resurselor în sistemul alimentar global. Potrivit studiului, care în Indicele foamei la nivel global se discută, oamenii înfometați și subnutriți sunt adesea din grupuri marginalizate din punct de vedere social, economic și politic. Între 800 de milioane de oameni sunt foame și o treime din populația adultă este supraponderală. Acest lucru merge adesea mână în mână cu faptul că o treime din toate alimentele sunt risipite.

Aceste inegalități nu sunt întâmplătoare, ci apar de la diverși actori din sistemul alimentar. Companiile alimentare transnaționale și companiile din agrobusiness joacă un rol dominant aici. Aceste evoluții ar trebui privite și în contextul obiectivelor Națiunilor Unite de eliminare a foametei și de promovare a securității alimentare. Cu toate acestea, ODD-urile nu iau în considerare diferitele forme de malnutriție care sunt strâns legate de relațiile de putere.

Pentru a aborda aceste probleme stringente, este evidențiată necesitatea unei analize sistematice a relațiilor de putere în sistemul alimentar, însoțită de inițiative care urmăresc schimbarea controlului asupra sistemului. Astfel de mișcări pledează pentru suveranitatea alimentară și justiție și încearcă să pună la îndoială dominația marilor corporații.