Luptă pentru spațiu de locuit: Cum sfidează rozătoarele oamenii!

Luptă pentru spațiu de locuit: Cum sfidează rozătoarele oamenii!

Pe 8 martie 2025, zoologul și profesorul de ecologie animală, dr. Anja Günther, de la Universitatea din Hildesheim, își prezintă rezultatele cercetărilor actuale, care se ocupă de efectele influențelor umane asupra speciilor native de rozătoare. Printre speciile examinate se numără numeroși reprezentanți ai ordinului Rodentia, precum șoarecele de casă, șobolanul de bancă, șoarecele de pădure, șoarecele cu gât galben și șobolanul. Scopul Dr. Günther este de a înțelege mecanismele de adaptare ale acestor animale la condițiile de viață în schimbare.

Cercetarea ajută la identificarea factorilor de influență care au schimbat comportamentul și, prin urmare, stilul de viață al acestor rozătoare. În special, arată că animalele trebuie să se adapteze la mediile influențate de om. Aceste descoperiri sunt cruciale deoarece rozătoarele reprezintă aproximativ 40% din toate speciile de mamifere și reprezintă cea mai diversă ordine de mamifere, cu aproximativ 2500 până la 2600 de specii cunoscute, cum ar fi Wikipedia raportat.

Adaptări comportamentale și reproducere

Speciile de rozătoare sunt cunoscute pentru ratele lor ridicate de reproducere, multe specii ca r-strategis producând mulți descendenți, în timp ce altele ca K-strategis au mai puțini descendenți cu perioade de gestație mai lungi. Aceste diferențe strategice în reproducere pot fi adaptări la condiții specifice de mediu care sunt amenințate de activitățile umane, cum ar fi distrugerea habitatului.

Adaptabilitatea rozătoarelor se reflectă și în duratele lor de viață variate. În timp ce multe specii trăiesc doar unul sau doi ani, altele trăiesc până la 28 de ani, reflectând strategiile lor de supraviețuire în condiții în schimbare.

Impactul activităților umane asupra ecosistemelor

Impactul activităților umane asupra habitatelor animale a fost examinat pe larg de un meta-studiu de la Universitatea Deakin. Acest studiu a evaluat 208 studii globale care au analizat impactul perturbărilor umane asupra ecosistemelor. Rezultatele arată că peste două treimi din cele 719 cazuri examinate au arătat o schimbare în comportamentul de mișcare al animalelor cu mai mult de 20 la sută, care afectează și rozătoarele. De exemplu, pumele și alți prădători din SUA prezintă modele de mișcare restricționate, ceea ce oferă avantaje rozătoarelor mici și, prin urmare, poate influența întregul ecosistem Lume raportat.

Cercetările dr. Anja Günther ilustrează nu numai provocările cu care se confruntă rozătoarele, ci și consecințele de amploare pe care intervențiile umane le pot avea asupra biodiversității. O modificare a comportamentului de mișcare al animalelor poate avea efecte grave asupra reproducerii și aptitudinii lor și poate pune astfel în pericol întreaga biodiversitate.