Schimbările climatice la al treilea pol”: contradicții între știință și păstori

Schimbările climatice la al treilea pol”: contradicții între știință și păstori

Schimbările climatice se manifestă diferit în diferite regiuni ale lumii noastre și au, de asemenea, un impact semnificativ asupra Podișului Tibetan, adesea denumit „Al treilea pol”. Această regiune, care este al treilea rezervor ca mărime de apă dulce sub formă de gheață după Arctica și Antarctica, joacă un rol cheie atât în ​​bilanțul global de apă, cât și în sistemul musonic asiatic. Tare tu-braunschweig.de Cu toate acestea, schimbările observate aici sunt complexe. În timp ce studiile de teledetecție prin satelit documentează ecologizarea vegetației, păstorii de iac raportează o deteriorare semnificativă a pășunilor din regiune.

O echipă interdisciplinară de la Universitatea Tehnică din Braunschweig investighează această discrepanță. Scopul studiului este de a clarifica dacă se aplică „înverzirea” sau degradarea vegetației. Constatările arată că atât oamenii de știință, cât și păstorii au făcut observații precise pe baza diferitelor criterii de evaluare. În timp ce datele de teledetecție documentează întinderea spațială și temporală a vegetației, ciobanii evaluează calitatea și cantitatea ierbii, care este de mare importanță pentru animalele lor.

Importanța Podișului Tibetan

Platoul Tibetan nu numai că oferă resurse de apă pentru milioane de oameni din regiunile înconjurătoare, dar este și fundamental pentru ecologia întregii regiuni. Tare tu-berlin.de Cercetările au arătat că ghețarii din Podișul Tibetan au răspuns climei din ultimele decenii. Acești ghețari sunt cruciali pentru mediul natural și, prin urmare, de mare importanță pentru resursele de apă.

TU Berlin lucrează cu TU Dresda și RWTH Aachen într-un proiect care examinează dezvoltarea ghețarilor. O caracteristică notabilă a platoului este Lacul Nam Co, care se află la 4700 m deasupra nivelului mării și este de aproape patru ori mai mare decât Lacul Constanța. Secvența sedimentară a acestui lac conține informații climatice care datează de peste un milion de ani și este studiată ca parte a leibniz-liag.de proiectul „NamCore” finanțat.

Diversitatea de perspective și metode

În ciuda progreselor științifice și a datelor valoroase de teledetecție, există un dezechilibru în metodologii și epistemologie între grupurile implicate. Oierii aduc cunoștințe calitative care adesea nu se reflectă în datele cantitative furnizate de oamenii de știință. Această diferență necesită o integrare a ambelor forme de cunoaștere pentru a obține o imagine completă a schimbării mediului.

Provocările din timpul colaborării interdisciplinare nu trebuie subestimate. Diferențele de structură, limbaj și stil dintre științele naturii și științele umaniste necesită un schimb de terminologie și informații contextuale. Se propune utilizarea abordărilor metodologice ale acestui studiu pentru o înțelegere nuanțată a contradicțiilor interdisciplinare în scopul îmbogățirii lucrărilor științifice.

În general, constatările arată clar că diversele surse de cunoștințe și experiențe nu trebuie doar respectate, ci și integrate în discuția științifică. Acesta este singurul mod de a înțelege pe deplin complexitatea schimbărilor climatice de pe Platoul Tibetan și provocările asociate.