Noul profesor la Hildesheim: cercetare lingvistică cu ochi spre viitor!

Noul profesor la Hildesheim: cercetare lingvistică cu ochi spre viitor!

Prof. dr. Elisabeth Reber deține funcția de profesor de lingvistică engleză la Universitatea din Hildesheim din 1 februarie 2025. Anterior, ea a lucrat ca profesor suplinitor la aceeași universitate timp de aproape trei semestre. Reber are o bază academică largă, pe care a dobândit-o la Universitatea Ludwig Maximilian din München, unde a studiat lingvistica engleză, literatura medievală, filologia nordică și comunicarea interculturală până în 2002. Și-a luat doctoratul în 2008 la Universitatea din Potsdam, cu accent pe analiza interacțiunii.

În cercetarea ei, Reber se concentrează pe afectivitate în conversații. Ea acordă o atenție deosebită conversațiilor telefonice în limba engleză autentică și examinează modul în care interjecțiile și clicurile sunt folosite pentru a reprezenta afectivitatea. Ea a descoperit că conversațiile au o structură sistematică și că ordinea lor poate fi analizată foarte precis.

Carieră academică și interese de cercetare

După terminarea doctoratului, Reber a fost consilier academic la Universitatea din Würzburg din 2011 până în 2023. Acolo a condus o rețea finanțată de DFG pentru multimodalitate și interacțiune întruchipată din 2012 până în 2019. În 2016, a primit o bursă de cercetare DFG, care ia permis să rămână la Universitatea Santa Barbara, California. Teza ei de abilitare s-a ocupat de schimbarea stilurilor de citare în Camera Comunelor britanică. Reber a dezvoltat, de asemenea, un proiect de cercetare privind practicile lingvistice în ședințele de judecată, care examinează utilizarea limbii în secolele 20 și 21, precum și diferențele geografice dintre țările vorbitoare de limbă engleză.

Un aspect interesant al cercetării ei îl reprezintă contextele formale, în care observă că limbajul devine din ce în ce mai informal. Ea acordă o atenție deosebită formelor de adresare utilizate de judecătorii de la Curtea Supremă din Statele Unite și Australia. De asemenea, intenționează să folosească metode susținute de AI în cercetările sale pentru a avansa recunoașterea automată a vorbirii pentru transcripții. În semestrul de vară viitor, Reber va oferi un seminar despre interacțiunea digitală care promovează implicarea critică cu AI în știință.

Schimbarea limbii

O temă centrală în lingvistică este schimbarea constantă a limbii și a vocabularului. Echipa editorială Duden a inclus aproximativ 3.000 de noi completări în cea de-a 28-a ediție a Duden din 2020, care conține peste 148.000 de cuvinte cheie. Ultimele cuvinte precum „Covid-19” sau „asterisc de gen” reflectă schimbările sociale. Modelul de utilizare în limbajul de zi cu zi este crucial pentru absorbția termenilor noi, ceea ce arată cât de dinamic este limbajul.

Un subiect deosebit de actual este limbajul sensibil la gen, care devine din ce în ce mai important în societate și lingvistică. Cinci profesori de la Universitatea Bielefeld s-au ocupat intens de această temă și analizează rolul categoriilor lingvistice în percepție și stereotipuri de gen. Utilizarea expresiilor sensibile la gen, cum ar fi „Elevii” sau „Elevii” urmărește să abordeze toate genurile, în contrast cu masculinul generic.

Discuția despre limbajul sensibil la gen evidențiază, de asemenea, provocările în aplicarea practică, cum ar fi asteriscul de gen, care are scopul de a evita ambiguitatea. Profesori din diverse discipline arată cât de important este să investighezi empiric aceste aspecte ale limbajului fără a stabili reguli stricte.

În general, se pare că limba rămâne un sistem viu și dinamic, modelat de schimbările sociale și descoperirile științifice. Cercetările efectuate de Elisabeth Reber și alții asigură că schimbarea limbii nu este doar documentată, ci și înțeleasă.