Cercetare revoluționară: Cum ne influențează mirosurile comportamentul!
Dr. Thomas Frank de la Universitatea din Göttingen va primi 360.000 de euro pentru cercetarea mecanismelor creierului de percepție a mirosului.

Cercetare revoluționară: Cum ne influențează mirosurile comportamentul!
Dr. Thomas Frank, un neuroștiință la Universitatea din Göttingen, a primit astăzi finanțare semnificativă pentru proiecte de la Fundația Schram. Acest sprijin financiar de 360.000 EUR pe trei ani îi va permite să avanseze cercetările privind „Mecanismele celulare și circuitele la nivelul creierului de codificare a valenței chimiosenzoriale”. Scopul proiectului este de a investiga influența mirosurilor asupra comportamentului și evaluarea emoțională a mirosurilor din creier. Dr. Frank subliniază că înțelegerea mecanismelor de evaluare a mirosurilor plăcute sau neplăcute este de mare importanță.
O preocupare centrală este afectarea percepției mirosului, de exemplu în tulburări precum parosmia. Această boală poate reduce semnificativ calitatea vieții și poate afecta funcția de avertizare a simțului mirosului. Folosind peștele zebra ca organism model, vor fi obținute noi perspective asupra procesării mirosurilor în creier. Scopul pe termen lung al cercetării este de a îmbunătăți tratamentul unor astfel de tulburări.
Finanțarea cercetării și instituții
Fundația Schram sprijină știința și cercetarea în domeniile medicinei și neuroștiinței din 2004. Dr. Frank își desfășoară studiile în colaborare cu Institutul European de Neuroscience (ENI), o colaborare între Centrul Medical Universitar Göttingen și Societatea Max Planck. O astfel de colaborare este esențială pentru a arunca mai multă lumină asupra întrebărilor complexe din neuroștiință și pentru a dezvolta abordări inovatoare ale cercetării.
În paralel cu aceste evoluții, au fost introduse noi tehnologii în biochimie care îmbunătățesc mecanismele de percepție celulară a semnalelor mecanice. O nouă metodă face posibilă cuantificarea forțelor intracelulare de câteva miliarde de Newton (piconewton). Tehnologia se bazează pe un senzor de forță moleculară format din proteine fluorescente și un arc molecular. Acest lucru ar putea fi, de asemenea, important pentru cercetarea în domeniul percepției olfactive, deoarece mecanobiologia poate juca un rol în modul în care funcționează celulele.
Progrese tehnologice în biochimie
Senzorii de forță noi răspund la forțe mecanice între 1 și 12 pN și pot fi introduși genetic în celule. Talin, o moleculă de aderență, joacă un rol crucial în detectarea rigidității țesuturilor și a oferit deja perspective importante în experimentele cu pește-zebra. Această tehnologie promite să ofere perspective mai profunde asupra mecanismelor intracelulare complexe și, prin urmare, ar putea extinde, de asemenea, cercetările privind informațiile olfactive.
Inovația tehnică face posibilă măsurarea mai multor senzori de forță într-o celulă în același timp, ceea ce ar putea îmbunătăți semnificativ înțelegerea proceselor mecanobiologice celulare. În contextul cercetării chimiosenzoriale, acest lucru poate ajuta la descifrarea relațiilor complexe dintre semnalele mecanice și chimice din creier.
Proiectul Dr. Thomas Frank nu este doar un progres pentru neuroștiință, ci și un exemplu al rolului important al abordărilor interdisciplinare în cercetarea medicală. Explorarea percepției olfactive și a influenței acesteia asupra comportamentului ar putea dezvălui perspective inovatoare.