Protejarea oceanelor: noi obiective pentru biodiversitate convenite până în 2030!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

O echipă internațională de la Universitatea din Oldenburg investighează noile obiective de biodiversitate pentru a proteja diversitatea marine până în 2030.

Ein internationales Team der Uni Oldenburg untersucht die neuen Biodiversitätsziele zum Schutz mariner Vielfalt bis 2030.
O echipă internațională de la Universitatea din Oldenburg investighează noile obiective de biodiversitate pentru a proteja diversitatea marine până în 2030.

Protejarea oceanelor: noi obiective pentru biodiversitate convenite până în 2030!

O echipă internațională condusă de Jan-Claas Dajka de la Institutul Helmholtz pentru Biodiversitatea Marină Funcțională (HIFMB) a examinat recent eficacitatea țintelor de biodiversitate adoptate în 2022. Aceste obiective au fost semnate de numeroase țări ca parte a Cadrului Global de Biodiversitate Kunming-Montreal. Tratatul cere ca cel puțin 30% din suprafața terestră și marină globală să fie protejată până în 2030. Aceasta reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de țintele Aichi adoptate în 2010, care au fost criticate ca inadecvate din cauza multor rezoluții nemăsurabile. Dajka subliniază că Tratatul Kunming-Montreal oferă un nou plan strategic cu obiective solide, bazate pe știință.

Studiul actual a analizat lucrări științifice despre biodiversitatea marine, precum și acorduri politice între 2010 și 2020. Cercetătorii au identificat șase variabile importante de biodiversitate care sunt cruciale pentru monitorizarea biodiversității marine. Acestea includ distribuția spațială a unei specii, variabilitatea genetică, caracteristicile externe și structura ecosistemelor. Studiul subliniază faptul că indicatori fundamentali, cum ar fi numărul speciilor și diversitatea genetică, sunt esențiali pentru progresul în conservarea naturii. Clasele secundare, cum ar fi structura și funcția ecosistemului, sunt, de asemenea, importante, dar nu trebuie subliniate prea mult. Dajka solicită instituțiilor politice să pună în aplicare aceste constatări prin dezvoltarea de indicatori adecvați la nivel național și luând măsuri bazate pe știință.

Eforturile globale pentru biodiversitate

În contextul acestui studiu, a 15-a Conferință Mondială a Naturii a avut loc la Montreal, Canada, în 2025, la care statele părți la Convenția asupra Diversității Biologice (CBD) au decis asupra „Cadului Global pentru Biodiversitate”. Principalele obiective sunt stoparea pierderii biodiversităţii până în 2030 şi inversarea tendinţei. Aceasta include obiective pe termen lung până în 2050, precum și 23 de obiective specifice pentru 2030. Pe lângă cerința de a proteja cel puțin 30% din pământ și apă, subliniază, de asemenea, că drepturile popoarelor indigene și ale comunităților locale trebuie să fie protejate. Până în 2030, 30% din ecosistemele deteriorate de pe uscat și din mare ar trebui să fie restaurate în natură.

Finanțarea joacă un rol esențial în aceste eforturi. Țările din Nordul Global s-au angajat să investească 20 de miliarde de dolari anual în Sudul Global până în 2025, iar această sumă este de așteptat să crească la 30 de miliarde de dolari pe an până în 2030. În general, scopul este de a investi 200 de miliarde de dolari anual în întreaga lume în protecția diversității biologice până în 2030.

Amenințări la adresa biodiversității marine

Oamenii de știință din întreaga lume avertizează cu privire la amenințarea la adresa biodiversității marine. Potrivit unui sondaj realizat de Marine Stewardship Council (MSC), peste două treimi din cei 60 de experți în oceani chestionați consideră că schimbările climatice sunt cea mai mare amenințare la adresa sănătății marine. Alte riscuri includ pescuitul excesiv și modificările habitatelor marine. Cu toate acestea, 45% dintre respondenți sunt optimiști, deoarece văd progrese în cercetare și politică. Cu toate acestea, este nevoie de acțiuni internaționale mai rapide și mai ambițioase pentru a asigura sănătatea oceanelor.

Abordările regionale ale managementului durabil al pescuitului au dat deja rezultate pozitive, iar MSC solicită semnarea Acordului Global pentru Protecția Biodiversității Marii Libere (BBNJ). Cel puțin 60 de state trebuie să se alăture acestui acord pentru ca acesta să intre în vigoare. Un aspect central al acestui acord este protecția biodiversității în zonele marine care se află în afara apelor teritoriale naționale. Dr. Beth Polidoro de la MSC subliniază necesitatea de a promova pescuitul durabil și de a crea cadre politice adecvate.

Pe scurt, evoluțiile actuale și rezultatele cercetării arată clar că politica globală s-a îmbunătățit în ceea ce privește protecția biodiversității. Cu toate acestea, provocarea este mare și nevoia de acțiuni pentru a asigura diversitatea biologică marine rămâne urgentă.