Oameni de știință din Göttingen: Noi proiecte pentru combaterea creșterii nivelului mării!

Oameni de știință din Göttingen: Noi proiecte pentru combaterea creșterii nivelului mării!

Pe 5 septembrie 2025, s-a anunțat că Dr. Anggi Hapsari de la Universitatea din Göttingen și Dr. Oliver Barnstedt de la Institutul European de Neuroscience Göttingen au primit finanțare ambițioasă de la Consiliul European de Cercetare (ERC). Dr. Hapsari va primi aproximativ 2 milioane de euro pentru proiectul său „SaLtedPeat”, în timp ce dr. Barnstedt este finanțată cu aproximativ 1,5 milioane de euro pentru proiectul său „LearnMamBo”. Ambele proiecte au o durată de cinci ani și sunt dedicate întrebărilor fundamentale ecologice și neurologice.

Cercetarea Dr. Hapsari se concentrează asupra efectelor salinizării turbăriilor tropicale de coastă cauzate de creșterea nivelului mării. Valurile de furtună și apa de mare sărată reprezintă o amenințare semnificativă pentru ecosistemele de apă dulce, cum ar fi mlaștinile de turbă. Cercetările lor anterioare arată o legătură alarmantă între creșterea istorică a nivelului mării și creșterea incendiilor în aceste mlaștini. Scopul „SaLtedPeat” este de a examina în detaliu efectele salinizării asupra mlaștinilor de coastă și de a cerceta potențialul risc crescut de incendiu.

Prognoze alarmante ale nivelului mării

Dr. Benjamin Grandey, unul dintre cercetători, subliniază urgența combinării diferitelor tehnici de proiecție pentru a estima mai bine incertitudinile din modelele anterioare. Aceste abordări noi evidențiază necesitatea factorilor de decizie de a alinia infrastructura critică cu provocările viitoare legate de schimbările climatice. Efectele încălzirii globale sunt deja resimțite și reprezintă o amenințare serioasă pentru regiunile de coastă.

Fapte despre criza climatică

Schimbările climatice au provocat, de asemenea, creșteri semnificative ale temperaturii în Germania, cu o creștere de 1,7 °C din 1881 până în 2022, care este cu 0,6 °C peste media globală. Aproximativ 90% din căldura suplimentară datorată schimbărilor climatice este absorbită de oceane, determinând creșterea volumului apei de mare. Aceasta este una dintre principalele cauze ale creșterii nivelului mării la nivel mondial.

Pe coastele Mării Nordului și Mării Baltice, nivelul mării a crescut între 1,4 și 2,1 mm pe an în secolul al XX-lea. Potrivit raportului de evaluare IPCC, în scenariul căii fosile, se așteaptă ca creșterea nivelului mării să fie între 0,63 și 1,01 m până la sfârșitul secolului. Deși tendințele actuale nu arată valuri de furtună mai frecvente sau mai intense, creșterea nivelului mării crește riscul potențial de la valuri de furtună și inundații.

Țările de coastă precum Schleswig-Holstein implementează deja măsuri de protecție a zonelor de coastă pentru a proteja infrastructura și viețile. Digurile de protecție de stat cu o lungime totală de 433 km protejează zonele joase de coastă de inundații, în timp ce digurile nesigure sunt consolidate ca parte a conceptului „dig climatic” pentru a compensa creșterea nivelului mării de până la 2,0 m.

Evoluțiile actuale în cercetarea climatică și angajamentul unor oameni de știință precum Dr. Hapsari și Dr. Barnstedt ilustrează cât de importantă este cercetarea bine fundamentată pentru a aborda în mod eficient provocările generate de schimbările climatice. Descoperirile ambelor proiecte ar putea aduce o contribuție crucială la minimizarea efectelor creșterii nivelului mării și ale salinizării asupra habitatelor, explorand în același timp noi abordări terapeutice pentru demență.

Universitatea din Göttingen raportează că...

t-online avertizează despre...

Agenția Federală de Mediu explică...