Reducerea birocrației la universități: așa ar trebui eliberată știința!

Reducerea birocrației la universități: așa ar trebui eliberată știința!

Asociația Cancelarilor Universităților Germane a publicat un document de poziție pe 17 martie 2025 care solicită pași pentru eficientizarea administrației în învățământul superior. În acest document, conducerea universității critică un „nivel excesiv” de reglementare care împiedică activitatea academică. Lucrarea este un răspuns la cererile birocratice tot mai mari și solicită mai multă încredere și responsabilitate personală în cadrul instituțiilor statului. stiri.rub.de relatează că cancelarii ar dori să facă propuneri concrete legislativului și ministerelor. Aceste propuneri includ standardizarea proceselor și reducerea cerințelor de raportare pentru a reduce birocrația.

În special, documentul de poziție subliniază urgența reducerii rapide a birocrației pentru a promova activitatea științifică în universități. Dr. Christina Reinhardt de la Universitatea Ruhr Bochum și dr. Oliver Fromm de la Universitatea Kassel sunt președinte al grupului de lucru de debirocratizare, care conduce mișcarea înainte.

Privire de ansamblu asupra birocrației și a efectelor acesteia

Birocrația este adesea privită ca un rău necesar în dezbaterea despre simplificarea administrativă. Este important să facem distincția între birocrație și birocratism. În timp ce birocrația este văzută ca o administrare rațională, birocrația este adesea percepută ca împovărătoare și ineficientă. Potrivit unei analize realizate de hof.uni-halle.de Măsurile de debirocratizare au de obicei impact doar pe termen lung. Aceste măsuri sunt adesea neatractive din punct de vedere politic, deoarece cetățenii simt poveri imediate, în timp ce beneficiile devin evidente abia mai târziu.

Este esențial ca universitățile să primească sprijin din partea conducerii universitare pentru a aborda birocratizarea. Procesul de debirocratizare include două aspecte esențiale: Pe de o parte, universitățile ar trebui să își asume responsabilitatea pentru birocratizarea lor. Pe de altă parte, multe eforturi eșuează adesea din cauza logicii birocrației în sine. Debirocratizarea are loc în trei faze: eliberarea personalului de sarcinile deplasate, vizibilitatea sarcinilor redundante și, în final, tratarea preocupărilor secundare.

Provocările birocrației la universități

În analizele sale, Waltraud Kreutz-Gers abordează birocrația din universități și se referă la reformele anterioare din anii 1990, care au introdus instrumente de responsabilitate a resurselor descentralizate, cum ar fi autonomia financiară și acordurile de finanțare multianuale. Aceste reforme au vizat dereglementarea și reducerea controlului detaliat al statului. În ultimii ani, totuși, a existat o deplasare de la aceste obiective, deoarece finanțarea temporară pune o presiune asupra finanțării de bază și împing universitățile în rolul de solicitanți. forschung-und-lehre.de explică că această evoluție ar putea duce la efort administrativ, o lipsă de securitate a planificării și o reducere de temut a calității predării și cercetării.

Un exemplu concret de birocrație ineficientă este certificatul A1 pentru angajații din alte țări UE. Acest certificat trebuie solicitat în timpul unei șederi în străinătate, ceea ce determină un efort administrativ considerabil. În alte țări, cum ar fi Austria, există reglementări care permit o aplicare forfetară pentru până la 24 de luni și reduc astfel semnificativ sarcina administrativă.