Revoluția digitală: Cum a schimbat pandemia capacitățile Germaniei!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Uni Duisburg-Essen examinează competențele digitale din Germania după COVID-19 și prezintă rezultatele la Conferința CHI 2025.

Uni Duisburg-Essen untersucht digitale Fähigkeiten in Deutschland nach COVID-19 und präsentiert Ergebnisse auf der CHI-Konferenz 2025.
Uni Duisburg-Essen examinează competențele digitale din Germania după COVID-19 și prezintă rezultatele la Conferința CHI 2025.

Revoluția digitală: Cum a schimbat pandemia capacitățile Germaniei!

Pandemia de COVID-19 nu numai că a zdruncinat economia globală, dar a pus în mișcare și procese inexorabile de digitalizare. În special în contextul german, s-a pus întrebarea cât de mult a influențat această situație excepțională competențele digitale ale cetățenilor. Un studiu cuprinzător realizat de profesori de la Universitatea din Duisburg-Essen oferă noi perspective asupra dezvoltării digitale în această perioadă.

În 2020, când primele videoconferințe au început adesea cu întrebarea „Ma auzi?” a început, lucrul digital era încă neobișnuit în Germania. Studiul, care a fost realizat la Centrul Interdisciplinar de Cercetare Educațională (IZfB) și ca parte a focusului de cercetare ForBilD – „Educația în lumea digitală”, a chestionat 1.143 de persoane cu vârste între 18 și 87 de ani care folosesc în mod regulat internetul. Rezultatele au fost prezentate recent la Conferința CHI privind interacțiunea om-mașină și arată că mulți germani și-au îmbunătățit semnificativ abilitățile digitale în timpul blocării.

Diferite progrese în abilitățile digitale

Studiul arată că oamenii tineri, bărbați, bine educați, care locuiesc în special în orașe, au făcut progrese semnificative. În timp ce alte grupuri sociale au învățat și abilități, creșterea acolo a fost mai puțin pronunțată. Psihologul media Neubaum, coautor al studiului, subliniază că cei chestionați care și-au extins abilitățile nu numai că s-au simțit mai în siguranță, ci și mai singuri. Aceste sentimente ambivalente ilustrează faptul că comunicarea digitală nu poate satisface pe deplin nevoile sociale.

Pandemia a dus și la o infodemie în care informații adevărate și false au circulat prin torrente. Respondenții au exprimat necesitatea de a face o mai bună distincție între sursele de încredere și sursele dubioase. Aceste constatări subliniază responsabilitatea școlilor și a politicii în formarea competențelor digitale.

Incluziunea digitală ca cheie a succesului

Legătura dintre incluziunea digitală și succesul economic este incontestabilă. Potrivit lui Roland Berger, competența în abordarea tehnologiei informației și comunicațiilor are o influență decisivă asupra domeniilor private și economice ale vieții. Incluziunea digitală este văzută ca un „facilitator” economic care nu numai că facilitează accesul la piețe, dar are și un impact pozitiv asupra vieții sociale. Companiile care au suferit de pe urma unei infrastructuri digitale inadecvate în timpul pandemiei au înregistrat pierderi semnificative de venituri, evidențiind nevoia unei societăți „gata pentru digital”.

Dezvoltarea unui indice de incluziune digitală (RB DII) a făcut posibilă examinarea sistematică a incluziunii digitale. Acest indice se bazează pe factori precum accesul la tehnologia digitală și alfabetizarea digitală a populației. Între 2017 și 2020, toate țările, cu excepția Sudanului, au înregistrat o creștere a scorului indicelui de incluziune digitală.

În contextul pandemiei, importanța media digitală ca mijloc de comunicare cu scopul de a menține contactele sociale a devenit din ce în ce mai clară. Digitalizarea în sectorul educației a fost promovată de „Pactul digital pentru școli”, deși nu fără deficiențe sesizabile în infrastructură care au subliniat necesitatea transformării digitale.

Discuția despre drepturile digitale fundamentale s-a intensificat. Personalități de top precum Heiko Maas susțin că un catalog de drepturi digitale de bază este necesar pentru a face față provocărilor unei societăți din ce în ce mai digitalizate. Pandemia a arătat clar că digitalizarea nu poate fi înțeleasă ca un fenomen temporar, ci mai degrabă ca un proces fundamental care va schimba în mod durabil societatea.