Epigenetica și anorexia: îndoieli cu privire la presupunerile științifice comune!

Epigenetica și anorexia: îndoieli cu privire la presupunerile științifice comune!

La 26 septembrie 2025, a fost realizat un studiu semnificativ al Institutului de Medicină Sensibilă la Gen Universitatea din Duisburg-Essen publicat, care oferă noi perspective asupra rolului mecanismelor epigenetice în anorexia nervoasă. InRapoarte științifice ale naturiiCercetările publicate examinează modul în care creșterea în greutate în timpul terapiei cu spitalizare afectează metilarea ADN-ului, un proces care influențează reglarea genelor fără a modifica secvența ADN-ului în sine.

Rezultatele studiului sunt surprinzătoare și contrazic ipoteza comună că creșterea în greutate are efecte epigenetice directe. În ciuda creșterii semnificative în greutate la pacienți în timpul terapiei, oamenii de știință nu au reușit să detecteze modificări de durată și consistente în modelele de metilare a ADN-ului. Acesta reprezintă un punct important în cercetarea anorexiei nervoase, o boală psihică gravă caracterizată printr-un comportament alimentar restrictiv și care implică numeroși factori biologici, psihologici și sociali.

Rezultatele studiului

Studiul, condus de dr. Luisa Rajcsanyi și dr. Miriam Kesselmeier, subliniază diferențele interindividuale dintre pacienții examinați. Nu s-au găsit modificări relevante în metilarea ADN-ului între internare și externare într-o cohortă de 189 de persoane afectate și 67 de control. Aceste rezultate sugerează că metilarea ADN-ului poate să nu joace un rol central în reglarea greutății corporale pe termen scurt.

Ceea ce este deosebit de demn de remarcat este faptul că la trei pacienți modelele de metilare au rămas stabile, chiar și cu o creștere semnificativă în greutate. Oamenii de știință subliniază că pot exista modificări subtile care nu au putut fi detectate cu metodele utilizate în prezent sau că efectele epigenetice devin vizibile doar pe termen lung.

Complexitatea anorexiei nervoase

Acest studiu subliniază, de asemenea, complexitatea provocatoare a anorexiei nervoase. În ciuda concentrării puternice asupra proceselor epigenetice, interacțiunea dintre factorii biologici, psihologici și sociali este încă în mare parte neclară. Epigenetica în sine este considerată un domeniu dinamic care poate fi influențat semnificativ de factori de mediu precum dieta și stresul.

Un factor cheie în această discuție este gena NR1H3, care a furnizat până acum constatări contradictorii. Accentul pe această genă și faptul că modelele de metilare a ADN-ului pot varia în funcție de tipul de celulă arată importanța cercetării sensibile la context. Diferite tipuri de țesut ar putea da rezultate diferite, subliniind și mai mult limitările studiilor epigenetice anterioare în acest domeniu.

Studiul și rezultatele sale arată clar că starea actuală a cercetărilor epigenetice asupra anorexiei nervoase este încă la început. Descoperirile de la Universitatea din Duisburg-Essen, precum și concluzia finală că există diferențe individuale semnificative în metilare, deschid noi întrebări și domenii de cercetare. Prin urmare, oamenii de știință solicită o examinare mai profundă a acestui subiect pentru a îmbunătăți înțelegerea acestei boli grave.

Având în vedere importanța unor astfel de cercetări, este esențial ca studii suplimentare să fie efectuate pentru a înțelege mai bine mecanismele din spatele anorexiei nervoase și pentru a dezvolta abordări eficiente de tratament. Având în vedere dimensiunile psihologice, biologice și sociale ale acestei boli, întrebarea rolului epigeneticii rămâne unul dintre cele mai incitante aspecte ale cercetărilor actuale.

The MedLabPortal a exprimat, de asemenea, îndoieli cu privire la rolul proceselor epigenetice în anorexia nervoasă, subliniind și mai mult relevanța și urgența acestei discuții.