Epilepsie: noi perspective asupra tulburărilor postictale misterioase!

Epilepsie: noi perspective asupra tulburărilor postictale misterioase!

Pe 19 septembrie 2025 vor fi știri importante din lumea cercetării epilepsiei. O echipă de cercetare de la Departamentul de Epileptologie de la Spitalul Universitar din Bonn (UKB) a postulat într-un studiu recent că tulburările postactuale ar putea să nu fie direct legate de crizele epileptice. Aceste tulburări sunt simptome care apar după o convulsie și pot include simptome precum confuzie, dificultăți de vorbire și înțelegere și dezorientare. Pacienții pot fi expuși riscului de a merge dezorientați, ceea ce este deosebit de riscant dacă se află în apropierea drumurilor.

Prof. Michael Wenzel, liderul studiului, explică că relația exactă dintre convulsii și aceste tulburări postictale este încă neclară. Cercetătorii au dobândit o perspectivă asupra dezvoltării epilepsiei, în special după encefalita virală, folosind microscopia cu fluorescență de înaltă rezoluție, electrofiziologie și optogenetică. Ei au descoperit valuri lente de depolarizare în hipocamp, care ar putea fi responsabile pentru tulburări postctuale, dar nu explică convulsiile în sine.

Relația dintre convulsii și tulburări posticturale

Undele lente de depolarizare, cunoscute din bolile neurologice precum migrenele, ar putea fi cheia înțelegerii tulburărilor postictale. Aceste unde, care sunt de obicei filtrate în EEG clinic, pot fi mai frecvente în hipocamp decât în ​​neocortex. Acest lucru poate explica de ce simptomele postactuale apar uneori independent de crizele epileptice. Termenul „depolarizare răspândită” (SD) descrie o afecțiune în care potențialul membranei neuronale se prăbușește, ceea ce poate paraliza rețeaua afectată timp de minute până la ore.

Studiul solicită o reevaluare a cercetărilor anterioare care nu au luat în considerare SD. Există o dezbatere dacă standardul internațional EEG ar trebui modernizat pentru a face aceste unde vizibile în EEG clinic. Dovezi pentru SD asociate convulsiilor au fost găsite și în regiunile profunde ale creierului uman. Astfel de descoperiri ar putea revoluționa înțelegerea actuală a modului în care crizele epileptice și tulburările post-ictus interacționează.

Varietate de forme de convulsii

Când vine vorba de crize epileptice, există o varietate de prezentări, împărțite în două categorii principale: convulsii generalizate și parțiale (focale). În crizele generalizate, întregul creier este afectat de la început. În schimb, crizele focale apar în anumite zone ale creierului.

În cadrul acestor categorii există numeroase subtipuri. Crizele generalizate includ, de exemplu, criza dramatică de grand mal, care progresează în mai multe etape, precum și crizele mai scurte și nespectaculoase de la petit mal. Crizele focale includ crize focale simple, care sunt împărțite în categorii motorii și senzoriale și crize focale complexe, care sunt adesea însoțite de modificări comportamentale.

Aceste informații cuprinzătoare despre diferitele tipuri de convulsii și tulburări postictale evidențiază complexitatea epilepsiei și necesitatea unor cercetări suplimentare. În timp ce rezultatele studiului echipei de cercetare din Bonn deschid noi perspective, munca privind diagnosticarea și tratamentul epilepsiei rămâne o preocupare centrală a comunității medicale.

Pentru mai multe informații despre epilepsie, vezi epi.ch şi elkezagadzki.blog. Pentru detalii despre studiul actual, vă rugăm să vizitați uni-bonn.de.