Serial de filme în Muzeul LWL: Concentrați-vă pe întoarcerea comorilor culturale coloniale!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Experimentează seria de filme despre returnarea bunurilor culturale coloniale în Muzeul de Artă LWL din 17 iunie - intrare 5 euro.

Erleben Sie die Filmreihe zur Rückgabe kolonialer Kulturgüter im LWL-Kunstmuseum ab 17. Juni – Eintritt 5 Euro.
Experimentează seria de filme despre returnarea bunurilor culturale coloniale în Muzeul de Artă LWL din 17 iunie - intrare 5 euro.

Serial de filme în Muzeul LWL: Concentrați-vă pe întoarcerea comorilor culturale coloniale!

În săptămânile următoare, la Muzeul de Artă și Cultură LWL din Münster vor fi discutate subiecte importante privind restituirea bunurilor culturale furate colonial. Grupul de cercetare colegial „Accesul la bunuri culturale în schimbare digitală” de la Universitatea din Münster organizează o serie de filme intitulată „Acces și returnare: restituirea în film”, care începe pe 17 iunie și oferă intrarea la un cost de 5 euro. Seria de filme își propune să conștientizeze provocările și oportunitățile în abordarea moștenirii coloniale, în special în discuția despre returnarea acestor bunuri.

Două filme vor fi prezentate la începutul seriei. „You hide me” de Nii Kwate Owoo descrie descoperirea obiectelor culturale africane în British Museum și abordează aspecte precum expertiza, accesul și justiția în legătură cu returnarea obiectelor. Al doilea film, „Dahomey” de Mati Diop, se concentrează pe repatrierea a 26 de comori ale Regatului Dahomey din Franța în Benin. Statuia regelui Ghézo, care poate fi găsită în Musée du Quai Branly, povestește despre experiențele sale prin voce off.

Programări ulterioare și discuții cu experți

Pe lângă începerea pe 17 iunie, sunt planificate date ulterioare pe 24 iunie și 1 iulie cu șase filme suplimentare din 1997 până în 2024. Toate demonstrațiile încep la ora 19:00. și sunt completate de o scurtă introducere tehnică. Aceste evenimente fac parte dintr-un discurs mai amplu despre utilizarea responsabilă a bunurilor culturale din epoca colonială, care variază foarte mult în diferite țări europene.

Un exemplu de astfel de discuție a avut loc pe 21 octombrie 2021 la Graz, unde experți precum Claudia Augustat, Katrin Vohland și Raphael Groß au dezbătut restituirea bunurilor culturale. Evenimentul, care a fost finanțat de orașul Graz, a fost gratuit datorită măsurilor de protecție împotriva Corona, dar a fost necesară înregistrarea prealabilă. Acest lucru evidențiază importanța continuă a subiectului în societatea actuală.

Cadrul legal și provocări

În ciuda discuțiilor în desfășurare, există încă o lipsă a unei baze juridice uniforme pentru tratarea bunurilor culturale din contexte coloniale. În prezent, nu există un acord internațional comparabil cu „Principiile de la Washington”. Cererile de restituire, care au fost făcute încă din epoca colonială, au devenit mai importante începând cu anii 1960. Dar Convenția UNESCO din 1970 nu se aplică retroactiv și, prin urmare, nu acoperă perioada de glorie a colonialismului. Înțelegerea cu acest trecut colonial este din ce în ce mai integrată în dezbaterile sociale, dar rămâne un subiect provocator.

Variabilitatea discuției despre moștenirea colonială este pronunțată, atât în ​​interiorul Germaniei, cât și între alte țări europene. Pe lângă returnări, soluțiile luate în considerare includ împrumuturi permanente, transferuri legale de proprietate fără repatriere fizică, compensații financiare și promovarea proiectelor comune de cercetare. În special pentru rămășițele umane din colecțiile antropologice, returnarea este adesea recomandată dacă este solicitată de societatea de origine.

În general, problema returnării, restituirii și repatrierii reflectă întrebările complexe asociate cu moștenirea culturală și cu nedreptățile istorice. Termenii fac parte dintr-un discurs complex în care termenul „întoarcere” este termenul general, în timp ce „repatriere” subliniază contextul social, iar „restituirea” se concentrează pe aspectele juridice.