Piețele financiare sub presiune: Așa se protejează instituțiile publice împotriva știrilor false!

Piețele financiare sub presiune: Așa se protejează instituțiile publice împotriva știrilor false!

Piețele financiare se confruntă astăzi cu o amenințare tot mai mare din cauza dezinformarii țintite. După cum arată un studiu al Universității din Köln, deepfake-urile și comunicatele de presă false în special sunt amenințări la care consumatorii și integritatea piețelor trebuie să le facă față în era digitală. Această cercetare se intitulează „Capacități dinamice integrate în IT pentru instituțiile publice care se confruntă cu dezinformarea – cazul știrilor false financiare” și analizează modul în care instituțiile publice pot contracara știrile false financiare (FFN). Cercetătorii Oliver Rath, Frederic Haase, Johannes Werner Melsbach, Jiarun Liu și Detlef Schoder au examinat campanii reale de dezinformare și au dezvoltat strategii de combatere a acestora pentru a proteja consumatorii și a menține integritatea pieței.

Un rezultat cheie al studiului este o taxonomie a scenariilor FFN care prezintă în mod sistematic tiparele și obiectivele dezinformarii. Aceste scenarii includ manipularea țintită a prețurilor și înșelarea micilor investitori. Pentru a face față acestor provocări, cercetătorii au identificat „capacități dinamice integrate în IT” care se bazează pe o infrastructură tehnologică solidă. Abilitățile practice includ mecanisme de detectare, sisteme de avertizare timpurie, instruire internă și relații publice direcționate.

Rolul alfabetizării media

Tema știrilor false, dezinformarii și dezinformarii a devenit din ce în ce mai importantă în ultimii ani. Răspândirea unui astfel de conținut pe rețelele de socializare este îngrijorătoare și este adesea îndreptată împotriva instituțiilor politice și media. Studiile informaţionale ale bpb.de arată că informațiile nesigure sunt adesea răspândite de actori rău intenționați, ceea ce subminează și mai mult încrederea cetățenilor în instituții. Mai mult, cercetările empirice arată că știrile false sunt mai puțin răspândite, dar sunt consumate intens în anumite cercuri.

La nivel european, au fost lansate inițiative precum „EU vs. Disinfo” și Observatorul European al Media Digitală pentru a combate problema dezinformarii. Educația media joacă un rol crucial ca abordare a combaterii știrilor false. În primul rând, include reflecția critică asupra conținutului media și educația în utilizarea responsabilă a informațiilor. Studiile arată că distribuitorii intensivi de știri false au adesea un nivel ridicat de alfabetizare media și folosesc în mod special surse dubioase.

Abordări și provocări tehnologice

Provocările cu care se confruntă instituțiile publice sunt complexe. Pe lângă încorporarea organizațională a abilităților dezvoltate, microfundamente precum procesele, rutinele și know-how-ul angajaților sunt, de asemenea, cruciale. Analiza a 378 de documente judecătorești și a peste 130 de documente de politică și discursuri de la autoritățile internaționale de supraveghere financiară servește drept bază solidă pentru rezultate, care pot fi, de asemenea, transferate în alte domenii precum sănătatea și politica.

Constatările obținute în studiu nu oferă doar impulsuri teoretice, ci și un cadru practic pentru abordarea dezinformarii în sectorul public. Aceste tehnologii și strategii nu se limitează la sectorul financiar, ci pot servi drept model pentru alte domenii în care știrile false și dezinformarea reprezintă o amenințare serioasă.