Cercetare privind conștientizarea afectivă: o cheie pentru sănătatea mintală?

Cercetare privind conștientizarea afectivă: o cheie pentru sănătatea mintală?

Cercetările actuale de la Universitatea din Witten/Herdecke sunt dedicate întrebărilor importante despre conștientizarea afectivă și efectele acesteia asupra sănătății mintale. Sub conducerea lui Christopher Heine și Prof. Dr. Michael Dufner au efectuat un studiu care a analizat 256 de participanți și reacțiile acestora la imaginile emoționale. Accentul a fost pus pe reacțiile inconștiente ale mușchilor faciali, și anume mușchiul zigomatic, care promovează zâmbetul, și mușchiul ondulator, care este responsabil de încruntarea sprâncenelor. Datele colectate arată că persoanele cu o mai bună coordonare între propriile sentimente și expresiile faciale corespunzătoare sunt capabile să recunoască emoțiile celorlalți mai precis. „[uni-wh.de] raportează că aceste descoperiri ar putea ajuta la înțelegerea mai bună a bolilor mintale, cum ar fi depresia sau tulburările de alimentație.

Metoda folosită în această cercetare a implicat electromiografia (EMG) pentru a măsura activitatea musculară în timpul evaluării a 76 de imagini emoționale. Rezultatul este remarcabil: participanții care au fost mai capabili să-și clasifice propriile reacții emoționale nu numai că au arătat o conștientizare emoțională mai mare, ci și o capacitate îmbunătățită de a recunoaște emoțiile celorlalți. Aceste abilități se corelează adesea cu alegeri mai sănătoase și un management mai bun al stresului.

Rolul inteligenței emoționale

Un alt aspect al cercetării este legătura dintre inteligența emoțională și conștientizarea afectivă. Inteligența emoțională (IE) este definită ca abilitatea de a recunoaște, înțelege, regla și utiliza eficient emoțiile. Această dimensiune a fost formulată de Peter Salovey și John D. Mayer în anii 1990 și de atunci a câștigat importanță. „[das-wissen.de] subliniază că o inteligență emoțională superioară nu numai că îmbunătățește capacitatea de conștientizare de sine, dar ajută și la o mai bună interpretare a emoțiilor celorlalți și să le răspundă în mod adecvat.

Studiul mai arată că femeile tind să aibă o conștientizare afectivă mai mare decât bărbații, deși motivele pentru aceasta rămân neclare. Deși unele dintre diferențe pot fi biologice, ele s-ar putea datora și unor factori educaționali. Sunt planificate studii suplimentare pentru a aborda aceste întrebări.

Implicații asupra sănătății mintale

Rezultatele studiului evidențiază importanța inteligenței emoționale pentru sănătatea mintală. Persoanele cu un EQ mai mare sunt mai puțin predispuse la probleme de sănătate mintală și arată o capacitate generală mai bună de a face față stresului. Promovarea țintită a acestor abilități prin metode precum autoreflecția și tehnicile de mindfulness, așa cum se menționează în „[n-ag.de]”, ar putea juca un rol esențial în terapie.

Energizarea grupurilor interesate preocupate de dezvoltarea inteligenței emoționale ar putea avea un impact enorm asupra relațiilor interpersonale, evitarea conflictelor și, în cele din urmă, prevenirea bolilor mintale. Pe măsură ce cercetarea în acest domeniu continuă să fie activă, este posibil să fim în pragul unui progres semnificativ în înțelegerea emoțiilor umane și a importanței acestora pentru sănătatea noastră.