Cafea sau ceai: Ce ne protejează cu adevărat inteligența pe măsură ce îmbătrânim?

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Grupul de cercetare al prof. dr. Kristina Liefke de la RUB investighează modul în care indicii lingvistice dezvăluie experiențele personale.

Die Forschungsgruppe von Prof. Dr. Kristina Liefke an der RUB untersucht, wie sprachliche Indizien persönliche Erlebnisse verraten.
Grupul de cercetare al prof. dr. Kristina Liefke de la RUB investighează modul în care indicii lingvistice dezvăluie experiențele personale.

Cafea sau ceai: Ce ne protejează cu adevărat inteligența pe măsură ce îmbătrânim?

Pe 3 aprilie 2025, cercetările de la Universitatea Ruhr Bochum au prezentat un studiu interesant care tratează semnificația limbajului în rapoartele de memorie. Prof. Dr. Kristina Liefke, care conduce catedra de Filosofia Informației și Comunicării, conduce un grup de cercetare care examinează informațiile ascunse în propozițiile de zi cu zi. Un exemplu din domeniul ei de cercetare arată că propoziția „Mia nu mai bea cafea” poate conține semnificații mai profunde care depind de context și de vorbitor. Această analiză a limbajului are implicații potențial importante pentru diverse discipline, inclusiv psihologie și drept.

În special, grupul a dezvoltat teza conform căreia există indicii lingvistice care indică experiența personală. Deci, cuvântul „cum” este văzut ca cheia înțelegerii. Un exemplu ilustrează acest lucru: „Îmi amintesc că bunica a înotat în mare anul trecut” sugerează o amintire personală, în timp ce afirmația „Știu că bunica a înotat în mare anul trecut” se referă mai mult la auzite. Într-un studiu online, 60 de participanți au evaluat plauzibilitatea experiențelor raportate de tineri fictivi, Roșu și Albastru. Rezultatele arată că declarațiile făcute de persoane care nu au fost implicate direct într-un eveniment sunt privite ca fiind mai puțin credibile.

Complexitatea descifrării amintirilor

Kristina Liefke explică că doar alegerea cuvintelor nu este suficientă pentru a determina clar experiența personală a unui vorbitor. Studiile viitoare vor lua în considerare indicatori suplimentari, cum ar fi expresiile emoționale și schimbările timpului narativ. Cercetarea ar putea fi aplicabilă în cazurile în justiție, dar pune provocări complexe pentru oamenii de știință. Ceea ce este surprinzător este că expresii precum „Îmi amintesc” sunt adesea folosite în amintirile incerte. Acest lucru ridică întrebări cu privire la fiabilitatea unor astfel de declarații.

Într-un context complet diferit, cercetările se uită și la consumul de cafea și ceai și influența acestuia asupra abilităților cognitive. Un studiu prezentat la Conferința Internațională a Asociației Alzheimer din 2024 arată că consumul a mai mult de trei căni de cafea pe zi este asociat cu un declin cognitiv mai rapid. Consumul moderat, pe de altă parte, este considerat inofensiv și ar putea avea chiar un efect protector. Dr. Kelsey R. Sewell, unul dintre cercetătorii responsabili, informează că cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi la nivel mondial. Compușii bioactivi din cafea, cum ar fi cofeina și acidul clorogenic, pot avea potențial efecte pozitive asupra diferitelor aspecte ale sănătății, inclusiv riscul de accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și chiar boala Alzheimer.

Relațiile dintre consumul de cafea și ceai

Funcțiile cognitive au fost evaluate pe un eșantion de 8.451 de adulți cu vârsta de peste 60 de ani, fără tulburări cognitive, atât la momentul inițial, cât și la vizitele de urmărire. Rezultatele sugerează că persoanele cu un consum mare de cafea au suferit cea mai mare scădere a inteligenței fluidelor, în timp ce un consum moderat poate încetini declinul. În rândul băutorilor de ceai, declinul a fost mai mare pentru cei nepăcătoși decât pentru consumul moderat sau ridicat.

  • 18% der Teilnehmer konsumierten mindestens 4 Tassen Kaffee täglich (hoher Konsum).
  • 58% tranken 1-3 Tassen (mäßiger Konsum).
  • 25% konsumierten keinen Kaffee.

Cu toate acestea, studiul a avut unele limitări, inclusiv posibile părtiniri în ceea ce privește utilizarea auto-raportată și lipsa datelor privind utilizarea la mijlocul vârstei. O atenție deosebită este acordată consumului de nicotină, care ar putea fi inclusă în studii ulterioare.

Combinarea cercetărilor privind limbajul și nutriția oferă o perspectivă cu mai multe fațete asupra relației complexe dintre procesele cognitive și viața noastră de zi cu zi, ambele domenii oferind o înțelegere profundă a experienței și comportamentului uman.

Pentru mai multe informații despre efectele consumului de cafea asupra funcției cognitive, citiți studiul detaliat Medscape. Și pentru mai multe despre cercetarea mesajelor ascunse din rapoartele de memorie, vizitați site-ul web Universitatea Ruhr Bochum.