Kidfluencers la nevoie: Când copiii suferă în jungla rețelelor sociale!

Kidfluencers la nevoie: Când copiii suferă în jungla rețelelor sociale!

În ultimii ani, a apărut o nouă formă de muncă a copiilor, mai puțin vizibilă, dar nu mai puțin îngrijorătoare: fenomenul „kidfluencers”. Acești copii creează conținut pe rețelele sociale și ajung la un public semnificativ. Potrivit Dr. Till Nierhoff, care și-a făcut doctoratul pe această temă la FernUniversität din Hagen, spune că acest tip de muncă a copiilor nu este adesea recunoscut ca atare. O mare parte a problemelor provin din faptul că situația juridică este clară, dar reglementările existente adesea nu sunt aplicate.

Condițiile de muncă ale kidfluencers sunt complexe. Părinții care își comercializează copiii ca influenți acționează atât ca angajatori, cât și ca reprezentanți legali. Ei renunță adesea la locurile de muncă pentru a gestiona „afacerea familiei media”. În acest context, dr. Nierhoff pe popularul canal YouTube „Miley’s World”, din care familia își câștigă existența. Pentru a proteja financiar copiii, el pledează pentru mecanisme speciale de protecție, cum ar fi un fond pentru veniturile din munca media a copiilor, pentru a proteja nu părinții, ci copiii.

Psihicul copilăriei și prezența publică

Stresul psihologic care vine odată cu munca ca kidfluencer este o altă problemă centrală. Nierhoff solicită mai multă educație și discuții despre efectele asupra psihicului copiilor. Copiii se confruntă, de asemenea, cu o presiune psihologică semnificativă, agravată de natura publică a activităților lor. Copilul nu trebuie doar să producă conținut, ci și să îndeplinească așteptările publicului. Presiunea periculoasă apare adesea între succesul dorit și inocența copilărească.

Riscurile lumii digitale, inclusiv hărțuirea cibernetică și violența sexuală, sunt alarmante. Potrivit D64 - Center for Digital Progress, munca copiilor este în general interzisă în sensul Legii privind protecția muncii pentru tineri (JArbSchG) în activități remunerate sau în scopuri economice. Chiar dacă există excepții pentru activități artistice sau culturale, acestea nu sunt adesea clar definite.

Reglementări și provocări

Organizația Internațională a Muncii (ILO) și UNICEF fac diferența între locurile de muncă ușoare, permise și munca copiilor, care include angajarea sub vârsta minimă. În Germania, orice formă de plată a salariilor pentru copiii sub 15 ani este permisă doar într-o măsură foarte limitată, sub rezerva aprobărilor specifice. Programul de lucru al copiilor este clar reglementat: copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani au voie să lucreze până la două ore pe zi, în timp ce copiii cu vârsta de 6 ani și peste pot fi angajați până la trei ore pe zi. Diverse autorități de supraveghere sunt responsabile de monitorizarea acestor reglementări, dar adesea nu iau măsuri suficiente din cauza resurselor inadecvate și a săptămânilor de timp de procesare.

Exemplul lui Ryan Kaji, în vârstă de 8 ani, care a fost YouTuber cu cele mai mari câștiguri în 2019, cu 26 de milioane de dolari, arată cât de profitabilă poate fi influențarea copiilor. Dar nu doar factorul bani este important: copiii cu vârste cuprinse între 7 și 13 ani ar trebui să fie implicați cu părinții atunci când iau decizii cu privire la activitățile lor online, deoarece adesea nu pot înțelege pe deplin implicațiile unor astfel de publicații.

Discuția despre kidfluencer ridică întrebări fundamentale cu privire la rolul părinților, care în multe cazuri urmăresc un interes propriu. D64 subliniază necesitatea utilizării responsabile a rețelelor sociale și solicită o acțiune sporită a guvernului pentru a sprijini și proteja mai bine atât cei care influențează copiii, cât și părinții lor.