Oamenii de știință din Köln dezvăluie o descoperire revoluționară în cercetarea creierului
O nouă echipă de cercetare de la Universitatea din Köln descoperă baza moleculară a sinapselor inhibitoare cu gefirina. Studiul revoluționează înțelegerea comunicării neuronale.

Oamenii de știință din Köln dezvăluie o descoperire revoluționară în cercetarea creierului
O echipă de cercetare de la Universitatea din Köln a făcut progrese semnificative în înțelegerea arhitecturii moleculare a sinapselor. Studiul dvs., publicat în jurnal Comunicarea naturii publicat, aruncă lumină asupra rolului proteinei gefirine, care funcționează ca un bloc esențial al sinapselor inhibitoare. Aceste sinapse speciale sunt cruciale pentru reglarea semnalelor neuronale care atenuează activitatea din creier.
Oamenii de știință de la Köln, conduși de profesorul Dr. Günter Schwarz și profesorul Dr. Elmar Behrmann, au analizat structura gefirinei în detaliu folosind microscopia crio-electronică inovatoare. În mod surprinzător, ei au descoperit că gefirina formează filamente flexibile, alungite, care joacă un rol esențial în densitatea postsinaptică a sinapselor. Aceste filamente oferă baza organizatorică pentru formarea postsinapsei, care este crucială pentru comunicarea între neuroni.
Funcțiile esențiale ale gefirinei
Gefirina servește ca o proteină structurală majoră la sinapsele inhibitoare prin conversia GABAO– și receptorii de glicină ancorați. Studiile arată că dinamica gefirinei este esențială pentru plasticitatea sinaptică. Modificări în aranjarea clusterelor de gefirine pot fi observate în timpul proceselor de potențare și depresie sinaptică. Aceste procese sunt esențiale pentru funcționarea sistemului nervos central (SNC), care include creierul și măduva spinării și este responsabil pentru procesarea informațiilor senzoriale.
Proteina are o structură complexă și este dependentă de diferite modificări post-translaționale, cum ar fi fosforilarea și palmitoilarea pentru stabilitatea și funcția sa. Riscurile genetice care decurg din mutațiile specifice ale genei care codifică gefirina ar putea declanșa boli neurologice precum epilepsia, tulburările din spectrul autist sau boala Alzheimer.
Relevanța pentru neuroștiință
Rezultatele cercetătorilor de la Köln ar putea avea consecințe de amploare pentru dezvoltarea de noi terapii pentru tulburările de sănătate în domeniul neurologiei. Cu o înțelegere mai profundă a proprietăților biochimice și a aspectelor funcționale ale gefirinei, pot fi dezvoltate abordări terapeutice țintite pentru diferite boli neurodegenerative. Neurotransmițătorii, cum ar fi GABA, care acționează în sinapsele inhibitoare joacă un rol important în reglarea stării de spirit și a somnului, subliniind și mai mult relevanța clinică a acestor descoperiri.
Abordarea cuprinzătoare a cercetătorilor combină cunoștințele din biologia structurală, biochimia proteinelor și a peptidelor pentru a deschide noi perspective asupra interacțiunii moleculelor din rețeaua neuronală. Aceste progrese în neurofiziologie, care cuprind semnalizarea neuronală între neuroni și reglarea răspunsurilor organismului la influențele mediului, deschid astfel noi dimensiuni pentru înțelegerea sistemului nervos uman.
Studiul este disponibil online și oricine este interesat poate contacta liderii cercetării, profesorul dr. Elmar Behrmann și profesorul dr. Günter Schwarz, a căror expertiză în acest subiect contribuie semnificativ la decodarea mecanismelor neuronale.